De la prietenul nostru dl Vasile Grişca_IV

Buna ziua la toți!

ŞTIŢI CĂ

IARBĂ – denumire veche a prafului de puşcă. În Moldova au existat importante zăcăminte de silitră sau azotat de potasiu din care se producea praful de puşcă. În sec. al XII-lea era cunoscută o exploatare mare de la Soroca.

IERBĂRIE – denumire dată în trecut unui depozit de praf de puşcă.

*                                      *                                            *                                       *

Doritorii de a participa la seminarul „Arta şi Arhitectura”, sunt invitați să telefoneze la TSH ASEM pentru a se înregistra (telefon 022 402873, sau prin e-mail: studii.tsh@gmail.com)

Seminarul se va desfășura pe data de 26-27-28 noiembrie 2014, începând cu orele 15:00

în sala de studii TSH ASEM.

Invităm toți doritorii!

Participare gratuită la seminar.

Cu respect

Vasile

DG ANAT,

TSH ASEM

Ştefan cel Mare

Viaţa şi activitatea

Tabel cronologic

1433 – 1438 (după alţi istorici) – la această dată se presupune a fi văzut lumina zilei Ştefan (Ştefan cel Mare), fiul lui Bogdan al II-lea şi nepotul lui „jupan Bogdan”, fratele lui Alexandru cel Bun (1399-1432). Mama se numea Maria-Oltea. Fraţii şi surorile lui Ştefan: Ioachim, Ioan, Cârstea, Maria şi Sora

1449 – 1451, 15 octombrie – anii de domnie ai lui Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan, care e prins şi ucis de Petru Aron la Reuseni (lângă Suceava)

1451-1452 – prima domniei a lui Petru Aron în Ţara Moldovei

1451 – 1456, august – refugiul lui Ştefan cu ai săi în Transilvania, la curtea lui Iancu de Hunedoara

1451-1454 – a doua domnie a lui Alexăndrel, nepotul lui Alexandru cel Bun

1454-1455 – a doua domnie a lui Petru Aron

1455, februarie - mai – a treia domnie a lui Alexăndrel

1455-1457, 12 aprilie – a treia domniei a lui Petru Aron. Din 1456 Ţara Moldovei începe să plătească tribul Imperiului Otoman în mărime de 2000 galbeni.

1456, august – stabilirea lui Ştefan cu ai săi la curtea lui Vlad Ţepeş, în Ţara Românească.

1457, 12 aprilie – cu ajutorul lui Vlad Ţepeş şi cu sprijinul Ţării de Jos Ştefan bate oştile lui Petru Aron la Doljeşti. Ştefan, fiul lui Bogdan al II-lea, este încoronat domn al Ţării Moldovei în satul Direptate, lângă Suceava.

1458, 24ianuarie – Matia Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, devine rege al Ungariei.

1458, 13 martie – Ştefan reînnoieşte negustorilor braşoveni privilegiul comercial acordat anterior acestora de către Alexandru cel Bun.

1459 – prima expediţie a lui Ştefan cel Mare în Polonia, în scopul prinderii lui Petru Aron.

1459, 4 aprilie – încheierea tratatului moldo-polon de la Overhelăuţi pe Nistru, prin care Ştefan recunoaşte suzeranitatea regelui polon Cazimir al IV-lea; lui Petru Aron nu i se permitea apropierea de graniţa Moldovei ş.a.

1460, 3 iulie – Ştefan reconfirmă negustorilor din Liov privilegiul comercial, acordat de predecesorii săi.

1462, 2 martie – Ştefan voievod, Mitropolitul Teoctist, împreună „cu toţi boierii moldoveni”, promit lui Cazimir al IV-lea că-i vor rămâne credincioşi până la moarte, în schimb regele Poloniei să-l ajute pe Ştefan vodă, „cum glăsuiesc vechile tratate şi obiceiuri”, contra duşmanilor săi.

1462, 22 inie – prima încercare neizbutită a lui Ştefan de a cuceri cetatea Chilia stăpânită de unguri. În timpul asediului voievodului e rănit la gleznă.

1462, noiembrie – sultanul otoman Mehmed al II-lea cotropeşte Ţara Românească, înlocuindu-l pe Vlad Ţepeş cu fratele său Radu cel Frumos (1462-1473).

1463 – în urma înţelegerilor pe cale diplomatică cu Ţara Leşească cetatea Hotinului este retrocedată Moldovei

1463 – Ştefan cel Mare „a dat de a scris ...”mănăstirii sale Zografi, în Sfântul Munte Athos un Praxiu (Apostol). Prima carte cunoscută copiată din porunca voievodului.

1463, 5 iulie – Căsătoria lui Ştefan cu Eudochia de Kiev, sora cneazului Simion Olelcovici.

1464 – se naşte fiul lui Ştefan cel Mare şi al Eudochiei – Alexandru, pomenit în hrisoavele ţării până în anul 1496, când moare.

1465, 23 – 26 ianuarie – Ştefan asediază şi cucereşte cetatea Chiliei.

1465, 4 noiembrie – moare Maria-Oltea, mama voievodului, înmormântată la mănăstirea Probota.

1465-1466 – se naşte Elena, fiica lui Ştefan cel Mare şi al Eudochiei.

1466 – Vlaicul, pârcălab de Hotin, unchiul lui Ştefan cel Mare, cumpără moşia Chişinău 1466, 10 iulie – începe zidirea mănăstirii Putna, ctitorie şi necropolă domnească a lui Ştefan cel Mare.

1467 – Ştefan sprijină rebeliunea nobililor transilvăneni împotriva lui Matia Corvin

1467, 25 noiembrie – moare Eudochia de Kiev, înmormântată în biserica mitropolitană Mirăuţi din Suceava.

1467 – ieromonahul Ioanichie de la mănăstirea Neamţ scrie la comanda lui Ştefan vodă un „Minei pe ianuarie”.

1467, 14 – 15 decembrie – bătălia de la Baia, în care oastea lui Matia Corvin suferă o înfrângere zdrobitoare. Regele Ungariei, rănit grav, se retrage peste Carpaţi.

1469, 20 august – Ştefan învinge, la Lipnic, lângă Nistru, pe tătarii lui Mamac-han.

1469, 3 septembrie – sfinţirea mănăstirii Putna, căreia Ştefan voievod îi dăruieşte de-a lungul anilor moşii, cărţi, şi odoare bisericeşti.

1469 – 1470 – reconstruieşte cetatea de lemn şi pământ la Orhei, unde numeşte pârcălab pe Radu Gangur (1 aprilie 1470)

1470, 27 februarie-martie – campania lui Ştefan cel Mare împotriva lui Radu cel Frumos, domn al Ţării Româneşti, supus otomanilor, pradă şi arde Brăila, Târgul de Floci şi judeţul Ialomiţa.

1470 – din porunca domnului monahul Chiriac scrie un „Sbornic”, iar călugărul Casian copiază o „Psaltire”.

1471, 7 martie – oastea lui Radu cel Frumos intră în Moldova, dar e zdrobită la Soci (lângă Bacău).

1472, 14 septembrie – Ştefan se căsătoreşte cu Maria de Mangop, înrudită cu împăraţii bizantini.

1472 – Ghevrasie de la mănăstirea Neamţ întocmeşte din porunca lui Ştefan o copie a lucrării „Sintagma lui Matei Vlastaris”.

1473 – Ştefan încetează să plătească sultanului haraciul.

1473 – Nicodim de la Putna caligrafiază şi decorează din porunca lui Ştefan un „Tetraevanghel” dăruit mănăstirii Humor. Cartea cuprinde o miniatură cu chipul voievodului

1473, 18-21 noiembrie – după ce înfrânge oastea lui Radu cel Frumos, lângă Râmnic, Ştefan pune domn în Ţara Românească, în locul lui Radu, pe Laiotă Basarab. Sunt luate ostatice soţia Despina şi fiica Maria-Voichiţa ale lui Radu cel Frumos.

1474 – moare Radu cel Frumos.

1475, 10 ianuarie – bătălia de la Podul Înalt, de lângă Vaslui, în care Ştefan cu oastea sa de 40.000 zdrobeşte armata otomană care număra peste 120.000 de oşteni, condusă de Suleiman Paşa. Este prima dată când osmanii, care se considerau invincibili, suferă o înfrângere dezastruoasă.

1475, 25 ianuarie – Ştefan, domn al Moldovei, scrie principilor creştini, anunţând despre victoria sa asupra păgânilor.

1475, 31 martie – Papa Sixt al IV-lea îi scrie lui Ştefan cel Mare, lăudându-l pentru lupta sa „pentru creştinătate”.

1475, 12 iulie – Ştefan încheie alianţă antiotomană cu Matia Corvin, regele Ungarie, care prevede „pace trainică şi veşnică” între cele două ţări.

1475, vara – cad cetăţile aliate cu Moldova Caffa şi Mangop din Crimeea, cucerite de osmani.

1475, decembrie – Ştefan ajută pe cumnatul său Alexandru, principele de Mangop, în lupta contra otomanilor, expediind în Crimeea mai multe vase de luptă cu oşteni moldoveni.

1476, 13 mai – sultanul Mehmed al II-lea porneşte spre Moldova cu o armată evaluată de contemporani la 90-150 mii de oameni.

1476, iunie-iulie – tătarii atacă Ţara de Sus a Moldovei. Ştefan permite ţăranilor să-i alunge pe tătari şi să revină la oastea sa de la Dunăre.

1476, 15 iulie – după o rezistenţă de mai multe zile la Dunăre, Ştefan cu 10 de curteni, se retrage din faţa lui Mehmed al II-lea, pe valea Siretului.

1476, 26 iulie – bătălia de la Valea Albă (Războieni), unde oastea lui Ştefan suportă pierderi grele. În vara şi toamna aceluiaşi an Ştefan adună o nouă oaste de peste 16.000 de oşteni. Nereuşind să cucerească cetăţile, Mehmed, lovit de oastea lui Ştefan, e nevoit să părăsească Moldova „mai mult învins decât învingător”.

1476, 10-19 octombrie – hanul Eminec Mârza îi scrie lui Mehmed că voievodul Moldovei „a făcut răzbi crâncen cu noi şi ne-a omorât mulţi oameni”.

1476 – Ştefan intră în Muntenia, pentru a-l pedepsi pe Laiotă Basarab, care, la Valea Albă, luptase de partea osmanilor.

1476 – Ştefan îl pene domn, în scaunul de la Târgovişte, pe Vlad Ţepeş, în locul lui Laiotă.

1476 – au loc lucrări de întărire şi modernizare a Cetăţii Albe.

1476, decembrie – Vlad Ţepeş e ucis de Laiotă Basarab, care intră în Muntenia cu ajutorul osman.

1477, 7 mai – solia lui Ioan Ţamblac, trimis de Ştefan cel Mare la Veneţia, dezvăluieşte planurile voievodului moldav de a recuceri Caffa şi a-i alunga pe osmani din Crimeea.

1477, noiembrie – în urma intervenţiei în Muntenia, Ştefan ridică în scaunul Ţării Româneşti pe Basarab cel Tânăr, zis Ţepeluş.

1477, 19 decembrie – moare Maria de Mangop, înmormântată şa mănăstirea Putna.

1478, vara – căsătoria lui Ştefan cu Maria cu Maria Voichiţa.

1479, iunie – iulie – din porunca lui Ştefan, 800 de meşteri zidari şi 17.000 de salahori construiesc cetatea Chilia Nouă pe malul stâng al Dunării.

1479 – se naşte fiul ui Ştefan şi al Mariei-Voichiţa – Bogdan-Vlad care va moşteni în 1504 tronul lui Ştefan.

1480 – din porunca lui Ştefan voievod sunt confecţionate şi instalate lespezi de mormânt pentru predecesorii săi în biserica episcopală de la Rădăuţi.

1481, 15 martie – Matia Corvin îl anunţă pe Papa Sixt al IV-lea despre victoriile lui Ştefan cel Mare în Muntenia împotriva lui Basarab Ţepeluş, omul turcilor.

1481, 8 iulie – bătălia de la Râmnicul Sărat. Ştefan îl învinge pe Ţepeluş, punându-l domn, în locul acestuia, pe Vlad Călugărul. Alături de Ştefan, participă la această bătălie şi fiul său Alexandru.

1482, 10 martie – Ştefan cel Mare cucereşte cetatea Crăciuna din Ţara Românească, punând pârcălabi pe Vâlcea şi Ivanco.

1483, 12 ianuarie – căsătoria Elenei, fiica lui Ştefan cel Mare şi a Eudochiei de Kiev, cu Ivan cel Tânăr, moştenitorul tronului Moscovei.

1483 – este finisată construcţia Cetăţii Noi de la Roman.

1484 – la Moscova, se naşte Dimitrie, fiul Elenei şi al lui Ivan cel Tânăr.

1484, 6 – 30 iulie – osmanii asediază şi cuceresc Chilia şi Cetatea Albă.

1484, 28-30 iunie – este asediată şi cucerită, de către osmani, Cetatea Albă.

1484, vara – cade în luptele pentru Chilia şi Cetea Albă – Vlaicul, unchiul lui Ştefan cel Mare, pe atunci pârcălab de Orhei.

1485 – Matia Corvin dăruieşte lui Ştefan vodă cetăţile Ciceiul şi Cetatea de Baltă din Ardeal.

1485, 15 septembrie – Ştefan voievod depune la Colomeea jurământ de vasalitate şi credinţă lui Cazimir al IV-lea, regele Poloniei, care promite ajutor în recucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe.

1485, 29 septembrie – Ştefan învinge oştile turceşti ale beglerbeiului Ali Hadâmbul, care veneau să-l pună domn al Moldovei pe Hroiot, pretendent al domnie.

1485, 16 noiembrie – în lupta de la Cătlăbuga, Ştefan înfrânge oastea lui Malcoci, paşa de Silistra.

1486, 6 martie – Hroiot, susţinut de osmani, revine în Moldova, dar e învins de Ştefan în bătălia de la Şcheia.

1487 – silit de împrejurări, Ştefan încheie pace cu sultanul, acceptând reluarea plăţii haraciului în schimbul garanţiei independenţei Moldovei.

1487 – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Procopie de la Milişăuţi în amintirea bătăliei de la Râmnic.

1487, 12 iunie – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Cruce din Pătrăuţi.

1488, 1 mai-15 octombrie – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Ilie în amintirea bătăliei de la Şcheia.

1488, 26 mai – 14 septembrie – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Gheorghe de la Voroneţ.

1489 – voievodul Moldovei restabileşte alianţa cu Ungaria, ceea ce însemna, de fapt, anularea obligaţiilor sale luate la Colomeea, după ce Cazimir al Poloniei, în tratatul de pace turco-polon, recunoscuse stăpânirea osmană asupra Chiliei şi Cetăţii Albe.

1490 – Ştefan trimite o solie la Maximilian de Habsburg, la Viena.

1490 – are loc nunta lui Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare cu Maria Asanina Paleologhina din Constantinopol.

1490, 27 aprielie-20 septembrie – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul în curtea domnească de la Vaslui.

1490, august – Ştefan cucereşte Pocuţia, drept răzbunare pentru trădarea din partea regelui Poloniei.

1490 – Pahomie monahul scrie din porunca lui Ştefan cel Mare un „Tetraevanghel” pentru mănăstirea Voroneţ.

1491, 1 ianuarie – se termină zidirea bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Bacău ctitorită de „Alexandru voievod, fiul lui Ştefan cel Mare”

1490 – din porunca lui Ştefan cel Mare se toarnă, pentru mănăstirea Putna, clopotul numit „Blagovistnic” de 318 kg.

1491, iunie – 1492, 10 august – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Nicolae din Iaşi.

1492 – Teodor Mărieşescul scrie din porunca lui Ştefan cel Mare un „Tetraevanghel” pentru mănăstirea Zograf de la Athos.

1492, 18 aprilie – Vladislav al II-lea regele Ungariei, întăreşte lui Ştefan cel Mare, dreptul de stăpân asupra Cetăţii de Baltă şi a Ciceiului din Transilvania, dăruite de Matia Corvin acestuia în 1489.

1492, 30 mai – 28 octombrie – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Gheorghe din Hârlău.

1492 – diacul Isaia scrie din porunca lui Ştefan un „Minei pe februarie”.

1493, 8 februarie – solia lui Ştefan cel Mare soseşte la Wilno, la Alexandru, mare duce al Lituaniei, pentru a-i cere acestuia să colaboreze cu „fraţii săi” împotriva „păgânităţii”. Alexandru promite că va întreprinde ceva, „ca să nu fie asuprită creştinătatea din partea păgânilor”.

1493, 9 iulie – 1494, 12 octombrie – Ştefan cu fiul său Alexandru zidesc biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Borzeşti, baştina voievodului.

1493, 30 septembrie – diacul Teodor termină de scris la Suceava un „Tetraevanghel” din porunca Mariei-Voichiţa, pentru mănăstirea Pătrăuţi.

1493, 26 octombrie – Teodor Mărişescul termină de caligrafiat din porunca lui Ştefan cel Mare un „Tetraevanghel” pentru biserica din cetatea Hotinului.

1493, noiembrie – solia lui Alexandru, marele duce al Lituaniei, soseşte la Ştefan cel Mare, cu propunere de pace şi prietenie.

1494 – 1496 – Ştefan zideşte biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului de la Căpriana.

1494, 30 noiembrie – „s-a săvârşit” zidirea de către Ştefan cel Mare a bisericii cu hramul Sf. Petru şi Pavel din Huşi.

1495, 18 octombrie – s-a terminat zidirea bisericii cu hramul Sf. Nicolae din Dorohoi.

1495 – grămăticul Damian din Iaşi copie din porunca lui Ştefan vodă „Sintagma lui Matei Vlastaris” pentru biserica Sf. Nicolae din Iaşi.

1496 – o solie a lui Ştefan se află în Lituania, cu intenţia de a înnoi „scrisorile încheiate între străbunii lor”.

1496, 26 iunie – moare Alexandru, fiul lui Ştefan şi al Eudochiei, înmormântat la mănăstirea Bistriţa.

1496, 30 septembrie – Ştefan săvârşeşte zidirea bisericii cu hramul Sf. Nicolae din Popăuţi.

1496, 4 iulie-1497, 8 noiembrie – Ştefan înalţă biserica cu hramul Naşterea Maicii Domnului din Tazlău.

1496, 18 noiembrie – Ştefan săvârşeşte zidirea bisericii-panteon cu hramul Sf. Mihail de la Războieni în amintirea oştenilor căzuţi pe câmpul de luptă de la Valea Albă.

1497, august - septembrie – invazia lui Ioan Albert, regele Poloniei, în Moldova. Bătălia din Codrii Cosminului.

1497, 14 noiembrie – se încheie construirea de către Ştefan cel Mare a bisericii cu hramul Înălţarea Domnului de la mănăstirea Neamţ.

1497, 15 iunie – 1498, 11 noiembrie – Ştefan cel Mare înalţă biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul din Piatra-Neamţ.

1498, 24 ianuarie – Teodor Mărieşescul termină de scris din porunca lui Ştefan cel Mare un „Tetraevanghel” pentru mănăstirea Moldoviţa.

1498, iulie – Ştefan efectuează o expediţia în Galiţia, ajungând până la Liov.

1498 – Ştefan îl îndemnă pe marele cneaz al Moscovei Ivan al III-lea, cuscrul său, să păstreze pace cu Ducatul Lituaniei.

1499 – Alexandru al Lituaniei îi mulţumeşte lui Ştefan pentru intervenţia sa pe lângă marele cneaz al Moscovei şi-i cere ajutor pentru a face pace cu acesta.

1499 – din porunca lui Ştefan cel Mare, Costea Posadnic, înalt demnitar, construieşte din lemn şi pământ cetatea Sorocii.

1499, 5 ianuarie – Ştefan cel Mare refuză să plătească tribut osmanilor şi înfrânge un corp de oaste turcească de 20 000 de oameni, care se întorceau ce pradă din Polonia.

1499, 19 aprilie – craiul Poloniei Alexandru şi voievodul Moldovei Ştefan cel Mare semnează un tratat de pace, potrivit căruia Pocuţia rămâne sub stăpânirea Moldovei.

1499, 14 septembrie – tratatul încheiat de Ştefan cu Alexandru, marele duce al Lituaniei, prevede ca cei doi domni vor fi prieteni, vor avea aceeaşi duşmani şi vor înştiinţa unul pe altul de primejdiile care-i vor ameninţa, vor extrăda boierii pribegi, vor aplana conflictele de graniţă (graniţa între ei pe atunci trecea pe Nistru) şi vor stimula comerţul.

1500 – se brodează steagul lui Ştefan cel Mare, dăruit apoi de voievod mănăstirii Zograf de la Muntele Athos.

1500, 14 iunie – Teodor Mărieşescul termină de copiat din porunca lui Ştefan cel Mare un „Praxiu”, pentru mănăstirea Neamţ.

1500, 10 august - Ştefan cel Mare şi Maria-Voichiţa doamna dăruiesc mănăstirii Putna monumentala dveră, reprezentând „Răstignirea”, capodoperă a broderiei medievale”.

1500-1502, 14 septembrie – Ştefan cel Mare zideşte biserica cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci de la Volovăţ.

1501, decembrie – solia lui Ştefan soseşte la Cracovia, pentru a-l felicita pe Alexandru,

fostul duce al Lituaniei, devenit rege al Poloniei

1501 - Ştefan cel Mare ocupă Pocuţia, „ţara moşilor săi”.

1501, februarie – Ştefan Vodă trimite doi oameni la Veneţia, pentru a cumpăra stofe scumpe şi a tocmi un medic pentru el.

1502 – sultanul Baiazid al II-lea îl îndeamnă pe hanul tătarilor de pe Volga să vină cu hoarda sa să se aşeze la sudul Moldovei, subliniind că „dacă tu vei avea în mână ta Moldova, atunci drumul ne va fi deschis spre toate părţile lumii”.

1502, 23 aprilie – Ştefan Voievod dăruieşte mănăstirii Zograf un „Tetraevanghel”, copiat de Filip monahul.

1502, 24 iunie – Spiridon monahul termină de scris şi decorat un „Tetraevanghel”, pe care Ştefan cel Mare îl dăruieşte bisericii Sf. Ioan Botezătorul „din curţile sale de la Bistriţa” (Piatra-Neamţ).

1502, 2 iulie - Ştefan cel Mare printr-un hrisov dăruieşte mai multe moşii mănăstirii Putna.

1502, noiembrie – Ştefan roagă pe starostele de Liov să intervină pe lângă regele Poloniei, ca aceasta să recunoască Pocuţia drept proprietatea Moldovei, pe care Ştefan e hotărât „să o apere până la moarte”.

1503, 27 aprilie – 1504 - Ştefan cel Mare începe, iar Bogdan al III-lea, fiul său, încheie construirea mănăstirii Dobrovăţ.

1503, 8 septembrie – 1504, 18 septembrie - Ştefan cel Mare începe, iar Bogdan al III-lea voievod termină construirea bisericii cu hramul Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din Reuseni, conform tradiţiei pe locul unde i s-a tăiat capul lui Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare.

1503, 16 octombrie – Vladislav al IV-lea regele Ungariei, scrie regelui Poloniei că „Pocuţia este a Moldovei”.

1503, 22 septembrie – o solie a lui Ştefan soseşte la Alexandru, regele Poloniei, cerând de la el să recunoască drepturile Moldovei asupra Pocuţiei, aceasta fiind o moşie a ţării Moldovei „din vechime”.

1504, 25 februarie – Paisie monahul termină de scris un „Minei pe martie”, dăruit de Ştefan cel Mare mănăstirii Dobrovăţ.

1504, 2 iulie – moare Ştefan cel Mare în scaunul său de la Suceava, după o domnie de 47 de ani trei luni şi două săptămâni. E înmormântat în biserica mănăstirii Putna.

1504 – 1517 – Anii de domnie ai lui Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare.

1505, 18 ianuarie – moare Elena doamna, fiica lui Ştefan cel Mare.

1507, 5 mai – prin grija lui Bogdan al III-lea se termină de scris un „Tetraevanghel” poruncit „cu râvnă” de Ştefan cel Mare pentru mănăstirea Putna.

Maria Voichița s-a stins din viață în 1511, 26 februarie, in timpul domniei fiului ei, Bogdan al III-lea. Mormântul ei se află la Putna, alături de cel al lui Ştefan cel Mare, împodobit ca şi acesta de o frumoasă piatră sculptată.

Gurile rele afirmă că Ştefan a avut multe aventuri, singura relaţie extraconjugală certă este cea cu Maria Răreşoaia, o boieroaică frumoasă din părţile Hârlăului, căsătorită cu un bogat negustor de peşte, mama viitorului domn Petru Rareş.