Bruxelles. Parlamentul European.
Pregătiri pentru organizarea evenimentului.
24 Septembrie 2019, IDEP Moldova a organizat dezbatere în Parlamentul European, Bruxelles. Scopul acestei dezbateri a fost prezentarea conceptului de subprogram destinat Republicii Moldova, ulterior altor țăril din cadrul Parteneriatului Estic. Acest program propune asigurarea finanțării cetățenilor, antreprenorilor și autorităților publice locale. Programul a obținut susținerea speaker-ilor și participanților întrucât se bazează pe necesitățile prioritare ale cetățenilor, antreprenorilor și autorităților publice locale, aceștia devenind beneficiari direcți ai finanțărilor din Uniunea Europeană.
Mulțumim pentru suport în găzduirea evenimentului ES Traian Băsescu și EPP Group in the European Parliament. Aducem sincere mulțumiri speaker-ilor Traian Băsescu, Vladimír Bilčík, Eugen Tomac, Lukas Mandl, Siegfried Muresan, Marian-Jean Marinescu, Digore Eduard, Nelu Neacsu.
Mulțumim pentru suport în găzduirea evenimentului ES Traian Băsescu și EPP Group in the European Parliament. Aducem sincere mulțumiri speaker-ilor Traian Băsescu, Vladimír Bilčík, Eugen Tomac, Lukas Mandl, Siegfried Muresan, Marian-Jean Marinescu, Digore Eduard, Nelu Neacsu.
September 24, 2019, IDEP Moldova organized a debate in the European Parliament, Brussels. The purpose of this debate was to present the concept of the subprogramme for the Republic of Moldova, later to other countries within the Eastern Partnership. This program proposes to ensure the financing of citizens, entrepreneurs and local public authorities. The program received the support of the speakers and participants as it is based on the priority needs of citizens, entrepreneurs and local public authorities, who become direct beneficiaries of EU funding.
Gratitude for hosting this event HE Traian Băsescu și EPP Group in the European Parliament. Sincerelly gratitude to HE Mr. Traian Băsescu, Vladimír Bilčík, Eugen Tomac, Lukas Mandl, Siegfried Muresan, Marian-Jean Marinescu, Digore Eduard, Nelu Neacsu.
Gratitude for hosting this event HE Traian Băsescu și EPP Group in the European Parliament. Sincerelly gratitude to HE Mr. Traian Băsescu, Vladimír Bilčík, Eugen Tomac, Lukas Mandl, Siegfried Muresan, Marian-Jean Marinescu, Digore Eduard, Nelu Neacsu.
ECIPES
Programului de coeziune
europeană pentru persoanele fizice, administrația publică și antreprenori
I.
Context..............................................................................................2
II.
Analiza
situației……………………………………………………3
III.
Scopul și
Strategia………..………………………………….……5
IV.
Sumarul
proiectului și activități…………………….……..………8
V.
Grupuri
țintă ale proiectului, componente ……………………….10
VI.
Jurnalul și
managementul riscurilor ……………………………..11
VII.
Rezultate.........................................................................................12
___________________________________________________________________
I.
Context.
Rațiunea fundamentală a propusului Program ECIPES este
„accesul tuturor cetățenilor UE la fondurile UE”. O asemenea afirmație ar putea
părea evidentă și deja implementată prin intermediul programelor europene existente,
cu toate acestea, în dezvoltarea ulterioară a acestei declarații, pot fi găsite
exemple care ar contrazice afirmația în sine. În special, dacă presupunem că
toți cetățenii UE se află în granițele UE, atunci beneficiarii proiectului UE
sunt atinși și obiectivele sunt îndeplinite. Cu toate acestea, dacă admitem că
țările din afara UE, care și-au asumat vectorul european, au cetățenii UE
rezidenți în granițele lor, atunci se poate deduce că lipsa de instrumente
instituționale special concepute în aceste țări nu permite acestor cetățeni ai
UE să devină beneficiari ai Programele UE. Cu siguranță, în contextul relației
UE-EaP, țările vecine UE primesc sprijin UE pentru proiectele aliniate
obiectivelor de asociere, dar trebuie luat în considerare faptul că există o
diferență colosală între fondurile UE din
țările UE și fondurile UE în țările
non-UE.
Dacă
cetățenilor UE din țările din afara UE li se acordă posibilitatea de a
implementa proiecte așa cum fac omologii lor (totuși în apropierea geografică a
reședinței lor), atunci vizibilitatea acestor rezultate va avea un impact
semnificativ ridicat asupra diseminării valorilor UE în țările din afara UE în
care aceste proiecte sunt puse în aplicare.
Deoarece
acest aspect a fost foarte rar luat în considerare, deocamdată, nu există
niciun instrument care să utilizeze un astfel de mecanism (accesul fondurilor
UE de către cetățenii UE rezidenți ai țărilor din afara UE). Programul ECIPES
ar veni să răspundă exact la aceste necesități și situații.
Cel mai
important exemplu în această privință este cetățenii români din Republica
Moldova (persoane care sunt concomitent deținători de pașaport românesc).
România ca țară UE nu a atins nici măcar jumătate din rata de absorbție a
fondurilor UE în 2018, însă cetățenii români din afara graniței sale sunt
lipsiți de posibilitatea de a contribui la îmbunătățirea performanței generale
a țării. Astfel de exemple pot fi aduse și la alte regiuni. Dacă un astfel de
mecanism este replicat în alte țări care se învecinează cu Uniunea Europeană,
atunci realizarea obiectivelor stabilite de UE în ceea ce privește regiunile
învecinate - poate obține un efect catalizator, grăbind simultan performanțele
sale interne.
Prin
urmare, principalele avantaje brute sunt: pe de o parte - îmbunătățirea
performanțelor țărilor UE în ceea ce privește eficiența implementării
proiectelor, iar pe de altă parte - diseminarea valorilor UE în țările non-UE
prin experiența directă și personală a martorilor rezultatelor de succes ale
proiectelor implementate de Cetățenii UE în apropierea lor. Poate fi înțeles cu
ușurință existența unei multitudini de alte rezultate paralele pozitive de la lansarea
unei astfel de abordări.
___________________________________________________________________
II. Analiza
situației.
După
1992, 7 februarie - Tratatul de la Maastricht, unde a fost semnat cu impactul
său profund asupra dezvoltării viitoare a integrării europene, UE a decis
extinderea geografică, urmărind să devină un loc cheie pe piața mondială. În
acest sens, țările UE au început cooperarea cu țările vecine pentru a pregăti
negocieri și proceduri care îndeplinesc cerințele țării candidate la Uniunea
Europeană. Criza economică a domnit procesul integrat al Comunității, rezultând
în planuri pentru zona economică unică. Trei ani mai târziu de la semnarea
Tratatului de la Maastricht, 3 noi țări în 1995, Finlanda, Suedia și Austria,
au devenit membre UE. Datorită acestei extinderi, UE a devenit o entitate
europeană mai importantă care a acoperit și 2 țări nordice. Această experiență
de extindere din 1995 și-a demonstrat beneficiile pentru locuitori, autorități
și antreprenori, prin aceasta, validând domeniul de aplicare al Tratatului de
la Maastricht. Această primă experiență de extindere după Tratatul de la
Maastricht a devenit punctul de plecare pentru elaborarea unui plan cuprinzător
pentru extindere, datorită beneficiilor cetățenilor din țările sale. Impactul
UE12 până la UE15, cu o creștere geografică crescută cu 35%, PIB și populație
cu 15%. O extindere ulterioară în 2004, deja 10 noi țări au devenit membre
europene, făcând conceptul UE mai puternic, mai mare și de piață unică a
devenit o realitate. După crearea parlamentului UE din 1979, Tratatul de la
Maastricht 1992, extinderea în țările nordice 1995 și extinderea în 2004 a
țărilor baltice - țările Visegard și regiunea Mării Mediterane a devenit
importantă din punct de vedere geografic și expansiunea a crescut. De la UE12
la UE15 până la UE25 în 2004, Europa a avut o prioritate de a menține
stabilitatea continentală multiaspectivă. Toate acestea au reprezentat succesul
conceptului de la Asociația Europeană de Liber Schimb la Spațiul Economic
European. Acest concept de piață internă unică europeană a fost precendentul
care a amplificat ideea dezvoltării ulterioare în direcția unui spațiu european
unic. Această extindere la UE25 a influențat creșterea populației și a zonei cu
18%, iar între timp, PIB-ul a crescut cu aprox. 9%, dar PIB-ul pe cap de
locuitor crește, de asemenea, cu același 9%. Din acest punct, o problemă
importantă care a apărut în spațiul public a fost multiculturalitatea ca o
diferență fundamentală între 25 de membri ai UE, ultimii 10 noi membri fiind în
situația de a ajunge la un acord comun privind standardele și procedurile UE.
După
extinderea cu succes a UE la regiuni noi, după cei 15 ani de la Tratatul de la
Maastricht și dispariția Uniunii Sovietice la începutul anilor 90, România și
Bulgaria, după lungi negocieri - au devenit noi membri ai UE în 2007. Pentru
acești 2 noi membri ai UE care nu îndeplineau criteriile de eligibilitate,
unele reforme erau încă necompletate, nu au fost realizate reformele necesare
pentru statutul de candidat până la sfârșitul negocierii de la sfârșitul anului
2006. MCV era o precondiție care avea ca scop să ajute aceste 2 noi țări membre
să depășească provocările reformei judiciare și corupția din ambele țări (de
asemenea, în Bulgaria, criminalitatea organizată). După aderarea noilor țări
din Uniunea Sovietică din 2004 - Estonia, Letonia, Lituania și regiunea Carpați
- România, următoarea zonă geografică de extindere a devenit fostele țări
sovietice, care au fost numite Parteneriatul estic, cu scopul de a evita
neînțelegerile. Țările din Parteneriatul Estic (EaP) au fost Armenia,
Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Cadrul de cooperare presupus
a fi ca PE-UE, ca și țări interne ale PE. Obiectivul cheie al UE al
Parteneriatului Estic este crearea condițiilor pentru o asociere profundă
politică și o integrare economică suplimentară între UE și șase țări partenere.
Cu regret, din cauza diferențelor disproporționate mari de standarde, reforme
și alte provocări, această extindere a celei vizate să fie creată în prima fază
de asociere cu o integrare economică suplimentară între UE și EaP, mai degrabă
întărirea procesului general în comparație cu ceea ce a fost inițial forjat.
EaP a creat, fără îndoială, o platformă excelentă pentru un cadru de cooperare
multidimensională între țări care, înainte de instituirea formatului EaP, nu
aveau interconexiuni regulate. Datorită platformei EaP, unul dintre cele mai
importante succese a fost transferarea perspectivei simbolice din „țările din
fosta Uniune” către „țările Parteneriatului Estic”, prin standarde, programe de
sprijin și mecanisme de îmbunătățire a vieții, care împărtășesc între țările
UE-EaP. Un succes uriaș a fost și acordul privind zonele de schimb liber (DCFTA),
semnat: Moldova (1 septembrie 2014), Georgia (1 septembrie 2014) și Ucraina (1
ianuarie 2016), care în combinație cu Planul de acțiune pentru liberalizarea
vizelor (VLAP) Moldova (27 noiembrie 2013), Georgia (28 martie 2017) și Ucraina
(11 Iunie 2017), a creat un suport complet pentru și din partea societății, autorităților și antreprenorilor.
De asemenea, acesta este marele succes al țărilor EaP active, care pot motiva
alte 3 țări din EaP Armenia, Azerbaidjan și Belarus, care consideră că succesul
după implementarea DCFTA și VLAP va deveni mai activ în dialogul EaP-UE.
Desigur, conceptul anunțat de cancelarul german, doamna Angela Merkel „ideea
Europei multispeed” poate fi aplicată „PE multispeed”. Această abordare poate
fi foarte constructivă pentru atingerea obiectivului stabilit în procesul de
proiectare a planului european de către comunitatea UE. Sprijinul
multidimensional din partea tuturor părților interesate din membrii activi ai
PE (Moldova, Ucraina și Georgia) are nevoie mai mult decât de campanii de
comunicare, proiecte realizate de ONG-uri, programe de sprijin BERD pentru
IMM-uri - la nivel local și altele.
În
2013, UE a salutat un nou stat membru: Croația, 28 de state membre și o
populație din Uniunea Europeană de 500 de milioane de locuitori!
Următorii
2 candidați pentru aderarea la UE sunt Albania și Macedonia de Nord - probabil
în 2020, după procesul de negociere între membrii potențiali ai UE.
La 6
februarie 2018, Comisia Europeană și-a publicat planul de extindere pentru a
acoperi până la șase țări din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia și Herțegovina,
Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Aderarea acestor potențiali
candidați la Uniunea Europeană (UE) se află pe agenda actuală pentru extinderea
viitoare a UE după 2025.
___________________________________________________________________
III. Scopul și Strategia
Ne propunem: să extindem programele de sprijin existente pentru locuitorii români
pentru:
- Locuitori
moldoveni cu cetățenie română;
- Inclusiv
antreprenori, proprietari cu cetățenie română;
- Inclusiv locuitorii care lucrează în mediul academic
sau efectuează cercetări.
-
Autoritățile publice locale care au un acord de înfrățire și un plan comun de
acțiune între Republica Moldova și România.
Oferind
această posibilitate persoanelor care lucrează în autoritățile locale sau
antreprenori dintr-un PE, putem testa cu eforturi și resurse minime - teoria
că, prin abordare individuală, putem obține sprijin multidimensional pentru
valorile UE care vor garanta agenda pe țară pe termen lung.
Abordarea existentă: paralel cu programele de asistență precum ENPI și alte programe europene
orientate, în special care vizează să ofere asistență pentru:
- Funcționarii publici care lucrează în administrațiile
publice centrale;
- Autoritățile judiciare și de aplicare a legii;
- Parlamentele și funcționarii publici care lucrează în
parlamentele și consiliile legislative;
- Reprezentanți ai partenerilor sociali, ai sindicatelor
și ai asociațiilor patronale;
Este
foarte important să discutăm direct cu beneficiarii concreți ai propusului
program de sprijin, asigurându-ne că la nivelul beneficiarului direct este
posibil să obțineți un efect multidimensional care să afecteze îmbunătățirea
nivelului calității vieții prin promovarea angajamentului față de valorile UE
la nivel local, regional și nivel antreprenorial. Analiza cauzelor indică
faptul că corupția (prin raportul GRECO), inițiativa pactului de stabilitate și
crima organizată, face o abordare centralizată imposibilă în sprijinirea
acestor țări în timpul atingerii standardelor de viață dorite. Reformele, care
sunt orientate uzual în special spre transparență, sunt imposibile în
condițiile lipsei reformelor corespunzătoare din partea autorităților de
aplicare a legii juridice și ineficiente.
Strategia din urmă: Schimbând accentul de la autoritățile centrale, apoi autoritățile regionale
și apoi funcționarii publici pentru a sprijini programele direct în combinație
cu practicile de succes bazate pe KPI a fiecărui mecanism (parte a ENPI), este
posibilă crearea unei creșteri multidimensionale. Locuitorii sunt beneficiarii
direcți ai reformelor care trebuie să fie rezultatul îndatoririlor directe ale
autorităților. Autoritățile
locale trebuie să fie, de asemenea, beneficiari direcți în cazul angajamentului
față de valorile UE. În același timp, locuitorii, care plătesc impozite ca
antreprenori (doar câțiva dintre ei sunt eligibili pentru programele de sprijin
BERD) și care sunt dedicați valorilor UE, trebuie să fie susținuți în aspirația
UE și în dezvoltarea activității lor transparente (țările învecinate cu UE care
au o perspectivă clară de acces la UE, fiind sigure în cea mai bună alegere),
din cauza pieței unice a mai mult de 500M consumatori, fiind, de asemenea, una
dintre cele mai stabile. Oferirea de programe locale de asistență în ultima
perioadă este o practică excelentă, care trebuie extinsă pentru beneficiarii
direcți, în special pentru locuitori (nivelul persoanelor) și nu doar pentru a
le indica doar într-o listă de „beneficiari”. Acesta ar trebui să fie un
program concret în care fiecare cetățean poate fi angajat la valorile UE și să
îndeplinească cerințele privind standardele, procesele și procedurile pentru a
avea dreptul la obținerea unui sprijin direct de la instituția UE.
Se
presupune că diferențele dintre cetățeni și locuitori, precum și între
societatea civilă și cetățenii care lucrează în autoritățile publice locale, cu
un posibil antreprenoriat, este un fapt care trebuie luat în considerare.
Platforma EaP a devenit un pact bilateral de responsabilitate între țările
UE-EaP, care de la începutul anului 2009 a devenit parteneri în procesul de
europenizare a acestor țări. Este o provocare complexă care necesită o viziune
generală și o analiză profundă.
De
exemplu, în timpul creării Planului de acțiune TEN-T orientativ pentru investiții,
cea mai mare parte a drumului principal din EaP (Moldova) este indicată cu
categoria „reabilitare”! Faptul că
dorim să reconstruim infrastructura
anilor '80 și să nu construim o nouă
infrastructură din secolul 21, creează o deziluzie că perspectiva asocierii
este un vis nerealist. Desigur, autoritățile EaP trebuie să presupună
includerea, atunci planul director al autorului va trage cu solicitarea
autorităților, de exemplu - o autostradă! În același timp, o parte din EaP, nu
aveau experiență în noua eră a infrastructurii - autostrada. Înțelegerea unui
cadru și asistență a țării cel puțin cu grupurile mixte de experți pentru
studiul de fezabilitate care poate valida sau nu astfel de propuneri, de
exemplu - autostrada. Este același lucru cu stațiile de metrou, de exemplu, și
alte elemente de infrastructură importante ale secolului XXI, care pot fi o
bază solidă pentru aceleași standarde între țările UE-EaP. Este o practică cel
puțin necesară de oferit - sprijin celor care doresc progres fără a avea competențe
interne, datorită acestui serviciu modern de infrastructură pentru a dobândi
competențe din transferul de cunoștințe, fiind antrenat în timpul procesului de
realizare standard. Este o practică normală - Coaching pentru o asociație UE
membru candidat, de exemplu Moldova-România, Ucraina-Polonia, Georgia-Estonia,
etc. Aceasta înseamnă a oferi o țară mentor care va ajuta în procesul de
asociere de la analize profunde cu grupul mixt de experți pentru harta rutieră
pe termen lung care va avea impact cu planul director concret.
Strategia
selectată pentru acest posibil subprogram EaP își propune să implice toate
părțile interesate în procesul de asumare a valorilor UE, fiind motivată de
posibile programe de sprijin concepute special pentru acestea cu condiția
prealabilă de a îndeplini cerințele și standardele.
___________________________________________________________________
IV.
Sumarul proiectului și activități
Programul
EaP creat în 2008-2009, a avut ca scop sprijinirea țărilor EaP (Moldova,
Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Belarus și Armenia) în aspirația lor pentru
valorile UE. Între timp, este imposibil să obții standarde fără niciun suport,
deoarece efortul în obținerea acestui standard este uriaș. Mai mult decât atât,
a costat prea mult și cetățenii nu vor înțelege această necesitate pentru că nu
vor fi beneficiarii direcți, întrucât sprijinul EaP este pentru guvern,
societatea civilă (care nu sunt cetățeni, chiar și autoritățile locale) și
întreprinderile mici ( care nu pot îndeplini cerințele programelor BERD, care
au crescut de la 70 M în 2008 la 934 M în 2012, adică în majoritatea cazurilor
pentru companii mijlocii sau mari). Acestea fiind spuse, este aproape imposibil
fără programele de preaderare să îndeplinească cerințele pentru candidații din
țările UE. Așa este, ca să aștepți experiența tinerilor specialiști fără niciun
stagiu sau competență pentru a câștiga programe! Oferind ca regiune de testare,
Moldova cu România (bazată pe procedura cetățenilor = locuitori aceleași
drepturi și obligații) este posibil să evalueze impactul acelorași oportunități
pentru țările mai puțin dezvoltate de a obține aceleași standarde bazate pe aceleași
proceduri, ceea ce va obliga beneficiari pentru a sprijini valorile UE fiind
într-o strictă congruență cu standardele UE. Drept urmare, putem discuta despre
foaia de parcurs posibilă pentru dezbateri la scară largă cu părțile interesate
cheie care prognozează impactul pentru membrii UE - non-UE (EaP).
Acest
concept trebuie discutat într-un format mare de comunitate de experți pentru
identificarea tuturor beneficiilor, riscurilor și impacturilor posibile în
fiecare grup de părți interesate din EaP.
1 -
Prima fază a studiului de impact și a foii de parcurs despre posibilul program
prototip Programul ECIPES pentru țările EaP.
2 -
A doua etapă este Contextul legal discutat și aprobat prin propunerea Comisiei
Europene în Parlamentul European după procesul de validare al României, pe baza
solicitării Guvernului Republicii Moldova.
3 -
A treia fază este punerea în aplicare a acestui posibil instrument în Moldova,
prin principiul că cetățenii și locuitorii trebuie să aibă aceleași drepturi,
și obligații. De exemplu, acei locuitori moldoveni care au cetățenia română
care vor fi gata să plătească o asigurare medicală în România, vor primi
dreptul de a solicita programe de sprijin concepute pentru locuitorii sau
antreprenorii români, în cazul în care proprietarul se află în această condiție
prealabilă.
4 –
Misiunea de monitorizare și evaluare de 2 ani, combinată cu sondaje care vor
valida rezultatele, ceea ce le face posibile pentru replicarea în alte țări EaP
active, ceea ce poate deveni un declanșator al activitățiilor în cadrul EaP!
___________________________________________________________________
V.
Grupuri țintă ale proiectului, componente
Părți
interesate, grupuri țintă (EaP-UE) și beneficiari.
Beneficiarul
direct al primului grup de focus propus din Republica Moldova este pestee 500
de mii locuitori moldoveni care au cetățenia română. În același timp, nu există
nicio cercetare în privința numărului de persoane care trăiesc și muncesc în
străinătate, deoarece marea parte a acestora datorită drepturilor care le oferă
cetățenia română, au migrat în alte țări.
Scopul
conceptului este de a lua în considerare strict faptul că locuitorii trăiesc în
localități și o mulțime dintre ei au unele acvități antreprenoriale (în
domeniul agricol, comerț, altele). Cei mai mulți dintre ei, din poziția lor, ar
putea aspira la accesul la programe de sprijin din partea UE prin Programul
ECIPES, care îi va ajuta în mod direct să crească calitatea vieții, a
standardelor și să ducă la angajamentul lor cu valorile UE pe termen lung.
În
același timp, programul va fi orientat către furnizarea de rezultate cu
indicatori de performanță a economiei ecologice pentru a asigura protecția
mediului și lupta reală împotriva schimbărilor climatice. Programul va fi
extrem de eficient, aplicând cele mai progresive tehnologii informaționale,
reducând substanțial costurile de administrare și asigurând transparența maximă
de la cererea de finanțare până la etapa finală.
___________________________________________________________________
VI.
Jurnalul și
managementul riscurilor
|
#
|
Risc
|
Probabilitate / IMPACT (L/M/H?
|
Măsuri de mitigare
|
Partea responsiblă
|
|
1
|
Neînțelegeri în țările interne (Moldova și România)
|
M
|
Campania de comunicare bazată pe cercetări detaliate
pentru sprijinirea părților interesate
|
Manager de proiect (PM), guvernul MDA și RO, părțile
interesate - UE
|
|
2
|
Lipsa de interes din partea beneficiarilor direcți
(locuitori, autorități locale și antreprenori)
|
L
|
Campanie de comunicare și conferințe locale
|
Manager de proiect, părțile interesate ale UE
|
|
3
|
Contextul legal din Moldova și România, din cauza
birocrației complicate
|
M
|
Beneficiile și interesul beneficiarilor vor motiva
viteza
|
Guvernul Moldovei și al României
|
|
4
|
Procedură complicată pentru criteriile de eligibilitate
pentru aplicațiile de asistență
|
M
|
Platforma de învățare electronică și conferințe de
informații regionale
|
Premierul, consultanții părților interesate din UE
& fondurilor
|
|
5
|
Diferența în consultarea competențelor sectoriale pentru
beneficiari - ce privește strângerea de fonduri din UE
|
M/H
|
Conferințe specializate, e-learning și training-uri
|
PM consultanții părților interesate din UE & fondurilor
|
|
6
|
Procedura de autorizare este mai lungă decât se
așteptau beneficiarii din cauza birocrației
|
M/H
|
Coaching pentru consultanți și verificarea
eligibilității în timp real a aplicației
|
Consultanți de fonduri
|
|
7
|
Calitatea scăzută a propunerilor de sprijin pentru
proiecte
|
L/M
|
Proiecte de propuneri pentru diferite domenii
|
Consultanți ai PM și fondurilor
|
|
8
|
Refuzul țărilor UE de a oferi sprijin pentru EaP prin
posibilul subprogram ECIPES
|
L/M
|
Explicația beneficiilor oferite de un accent mai mare
pe piață și din perspectivă
|
Parlamentul European și Comisia Europeană, PM
|
|
9
|
Costuri prea mari pentru implementarea proiectului
începând cu anul 3
|
L/M
|
Studiu de impact cuprinzător, cu prognoze concrete
|
Prim-ministrul, părțile interesate din UE și grupul
mixt de experți
|
|
10
|
Incapacitatea autorităților responsabile de a oferi
sprijin pentru posibili beneficiari
|
H/H
|
Instrucțiuni concrete și procedură bună de pre-aplicare
|
Premier, consultanți de fonduri
|
___________________________________________________________________
VII.
Rezultate
În
rezultatul acestui program de sprijin, este posibilă obținere a unor rezultate
concrete în atingerea angajamentului locuitorilor simpli la valorile UE prin
aceleași oportunități și cu aceleași standarde. Este important de a fi realist
și de a înțelege că dezideratele „gândește global, acționează local” este mai
actuală acum și aici, oriunde, din cauza lipsei reformelor în materie juridică
și de performanță scăzută a autorităților de aplicare a legii care au creat o
condiție benefică pentru corupție la toate nivelurile cunoscute. Este extrem de
important să avem o abordare individuală care poate fi o manieră unică de lucru
pentru a obține un angajament multidimensional cu valorile UE ale tuturor
părților interesate din fiecare țară EaP. Datorită comunicării în interesul
locuitorilor moldoveni cu cetățenia română și antreprenori, de asemenea, în
interesul autorităților locale care au acorduri de înfrățire cu autoritățile
locale române, este posibil să se înceapă o nouă etapă în convingerea
majorității EaP (testează Moldova, apoi urmată de părțile interesate din fază
inactivă EaP în fază activă), angajate în favoarea valorilor UE, din cauza
accesului la programe de sprijin și a nivelului de viață în creștere, datorită
cotei de standarde. Standarde și valori ale UE care pot împărtăși cele mai bune
practici: dezvoltare durabilă, beneficii ale pieței unice, cercetare și
dezvoltare, asistență medicală, asigurări, măsuri de mediu, statul de drept,
democrație, economie circulară etc.
Rezultate pentru instituția UE28:
1. Schimbarea paradigmei reale la dezvoltarea și extinderea unei piețe mai
mari.
2. Câștigă conexiuni cu piața muncii de calitate din partea EaP.
3. Mai multe argumente pentru convingerea potențialilor investitori în selectarea
unei regiuni UE și dezvoltare a regiunii de producție.
4. Oferind sprijin pentru primul partener activ al EA, creează condiții în
conformitate cu standardele UE pentru alte 2 planuri active ale EaP și apoi
activarea partenerului 3 țări din partea EaP mai puțin active.
Rezultate pentru țările EaP3
active:
1. Perspectivă clară de a deveni parte a UE după o lungă, dar necesară reformă
a societății și a beneficiilor pe termen lung ale țării.
2. Sprijin multidimensional din partea tuturor părților interesate din țară
pentru valorile UE, chiar necesită o mulțime de măsuri costisitoare pe termen
lung, susținute de țară.
3. Perspectiva de a reduce migrația populației tinere și active, o problemă
ridicată și un fenomen distructiv pentru dezvoltarea țărilor pe termen lung.
4. Posibilitatea de a deveni antrenor pentru țări EaP3 mai puțin active și de
a începe acordul DCFTA și VLAP, apoi continuați cu același program ECIPES.
Rezultate pentru EaP3 mai puțin
active:
1. Înțelegere clară despre valorile, programele UE, rezultatul succesului EaP3
activ în aceeași perioadă cu rezultat diferit 2009-2019.
2. Foaie de parcurs pentru a deveni partener activ EaP pentru negociere cu
privire la acordul DCFTA și VLAP, apoi continuarea cu același program ECIPES.
3. Posibilitatea de a vizita alte EaP3 active pentru aplicarea celor mai bune
practici în propria țară, chiar mai repede, fără a se repeta greșelile pentru
valori clare ale UE și realizări standard care vor conduce la integrarea în UE.
Rezultate pentru cetățenii EU28:
1. Cea mai mare piață unică va oferi accesul populației UE în țările cu
aceeași aspirație EaP3 (activ) ca turist, investitor sau angajat.
2. Creșterea zonei UE, răspândirea standardelor comune aprobate va duce la
europenizarea în cea mai mare parte a continentului european, care va avea
impact pentru perspectiva generației viitoare pe piața unică și o mai bună
coeziune a UE.
3. Europa mai puternică va asigura țările, economiile mai puternice și va
crește calitatea vieții în UE.
Rezultate pentru populația EaP3
activă:
1. Posibilitatea de a accesa ca program de susținere a țării EaP din partea UE
(autoritatea locală care are acorduri de înfrățire cu partenerul UE sau cu un
locuitor european care face antreprenoriat).
2. Perspectivă clară a asocierii UE care va motiva locuitorii să lucreze în
țara rezidentă pentru dezvoltarea acesteia pentru atingerea standardelor UE de
viață.
3. Sprijin real pentru inițiative concrete la nivel local, care vor avea
impact cu o calitate mai bună a vieții și reducerea sărăciei.
Rezultate pentru populația EaP3
mai puțin activă:
1. Posibilitatea de a vizualiza schimbările din țările active ale EaP3 și de a
manifesta disponibilitatea de a adera la valorile UE, cu DCFTA apoi VLPA, apoi
ECIPES. Beneficierea de program pentru a deveni membru al UE.
2. Înțelegerea valorilor UE cu privire la standartele UE de viață, prin
oferirirea asistenței către țările care sunt în proces de dezvoltare și se
confruntă cu provocările de rigoare.
Mesaje importante pentru Republica Moldova.
