ADA BIOTICA instalarea bornelor de delimitare a zonelor A de B

 Măsuri de adaptare și reziliență la schimbările climatice și dezvoltarea instituțională în Zona Ramsar ”Nistrul de Jos”

Proiect susţinut de Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare

Informaţie  generală despre proiect

Obiectivul proiectului: Asigurarea funcționalității pe termen lung a Zonei Ramsar ”Nistrul de Jos prin îmbunătățirea condițiilor pentru protecția acesteia, servicii ecosistemice îmbunătățite și contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice.

Teritoriul Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” este localizat în partea de sud-est a Moldovei, la 8 km spre sud de oraşul Bender şi la 40 de km de Odesa în apropierea satului Palanca (conform hărţii). Centrul zonei îl constituie satul Crocmaz, al cărui coordonate sunt 46o 37’ 54’’ latitudine nordică şi 29o 40’ 10’’ longitudine estică. Zona include teritoriul a 6 sate din partea estică a raionului Căuşeni şi 11 sate din nordul şi estul raionului Ştefan-Vodă, pe malul stâng al fluviului Nistru şi la est, sud şi sud-est se învecinează cu regiunea Odesa din Ucraina. Conform calculelor actuale, suprafaţa totală o constituie 60638 ha şi include 18 complexe naturale, cele mai mari dintre care fiind Copanca-Leuntea (2397 ha), Lunca Talmaza (1592 ha) (Desen 1 color), Zaozernoe-Nucari(1542 ha), Cioburciu-Răscăeţi (1234 ha) şi Olăneşti – Crocmaz (1478 ha).

Instalarea bornelor de delimitare în teritoriu a zonelor A și B, este extrem de importnată pentru a asigura claritatea limitelor zonării, în cadrul cărora este în drept sau nu, a fi exercitate anumite activități.

Bine de studiat: http://bioticamoldova.org/library/Plan%20managerial%20Nistrul%20de%20Jos.pdf

Zona de protecţie strictă (A) – include teritorii deosebit de importante pentru protecţia diversităţii biologice şi peisajere, inclusiv complexele naturale etalon . 

În componenţa zonei sunt propuse sectoare puţin modificate de activitatea umană, îndepărtate şi greu accesibile (sau dificil de a fi parcurse), iată de ce sunt potrivite pentru auto-dezvoltare şi asigurarea unei conservări sigure. 

Criteriile de identificare a teritoriilor pentru a fi incluse în Zona A: - tipicitatea şi raritatea obiectului natural; - vârsta înaintată a arboretului şi păstrarea structurii şi componenţei naturale a acestuia, - prezenţa multor specii protejate (Lista Roşie Mondială IUCN-20062, Listele europene (ale Convenţiei de la Berna şi ale Convenţiei de la Bonn), Cărţile Roşii ale Moldovei şi Ucrainei, ţinând cont de amplasarea zonei); - prezenţa permanentă a congregaţiilor de păsări ale complexului acvatic şi palustru. - posibilităţile reale de respectare a regimului propus de protecţie.

 Pentru teritoriile împădurite ale zonei sunt identificate două subzone: - de arii protejate - păduri seculare cu o structură naturală şi sectoare înmlăştinite valoroase; - de reconstrucţie prealabilă, unde sunt necesare măsuri de igienă pentru intensificarea participării speciei principale silvoformante – stejarului, înlăturarea speciilor străine sau susţinerea ecosistemelor ierboase. 

În zona А este permis accesul populaţiei locale (cu excepţia ariilor protejate) pentru colectarea pomuşoarelor, ciupercilor, vreascurilor şi uscăturilor mici; realizarea cercetărilor şi monitorizării; vizitarea de către grupuri mici de turişti (3-5 persoane); colectarea materialului semincier a speciilor lemnoase. În subzona reconstrucţiei prealabile sunt permise măsuri silvice pentru menţinerea structurii naturale şi asigurarea dezvoltării naturale, pe sectoarele ierboase – cositul stepelor, luncilor şi stufărişului conform unor scheme speciale şi înlăturarea arbuştilor. Alte activităţi sunt interzise.

Zona tampon de bază (B) – 3766,8 ha (3234,8 ha pe malul drept şi 532 ha pe malul stâng) şi include: - teritorii cu cele mai tinere păduri naturale, ce şi-au păstrat caracteristicile şi aspectul tipic, precum şi plantaţiile silvice model, ce corespund după compoziţie şi structură pădurilor naturale – 2763,4 ha; - ecosisteme ierboase deosebit de valoroase cu vegetaţie de stepă şi de luncă. Criteriile de identificare: - tipicitatea şi raritatea obiectului natural; - prezenţa multor specii protejate (Lista Roşie Mondială IUCN, Listele europene, Cărţile Roşii ale Moldovei şi Ucrainei, ţinând cont de amplasarea zonei); - posibilităţile reale de respectare a regimului propus de protecţie. 

Zona presupune o dezvoltare naturală a ecosistemelor sau o implicare/ modificare în compoziţia şi structura arboretului cu scopul menţinerii şi/sau asistenţei în restabilirea pădurilor naturale, precum şi folosinţa durabilă a resurselor silvice şi ierboase în conformitate cu planul de management. 

Pentru zona B sunt identificate două zone funcţionale - zona de auto-restabilire, unde implicarea în dezvoltarea ecosistemelor este reglementată de planul de management şi normativele de folosinţă durabilă; - de asistenţă în restabilirea (reconstrucţia) ecologică prin intermediul:  creării condiţiilor pentru intensificarea rolului speciei principale silvoformante şi speciilor ce îi însoţesc pe aceştia, în special contribuind la regenerarea prin seminţe;  înlăturarea speciilor secundare, preponderent înlocuind arţarul şi frasinul prin stejar şi înlocuirea treptată a pădurilor derivate de arţar prin cele de stejar;  înlăturarea speciilor străine;  împiedicarea înlocuirii tipului de ecosistem (preîntâmpinarea creşterii în masă a speciilor de copaci şi arbuşti şi acumulării periculoase a resturilor vegetale) pe teritoriile neforestiere; 

În zona В este permis accesul populaţiei locale şi colectarea; realizarea cercetărilor şi monitorizării, vizitarea temporară de către grupuri de turişti (după specificaţiile obiectelor); gospodărirea silvică stabilită de planul de management; activităţi de reconstrucţie şi menţinere; păşunatul şi cositul în corespundere cu normativele stabilite în planul de management; reglementarea efectivului de animale sălbatice (cu excepţia zonei de linişte), se efectuează în baza deciziei autorităţii centrale de mediu şi avizului pozitiv al Academiei de Ştiinţe al Moldovei. 

În zona В, în scopurile conservării biodiversităţii, este interzisă înlăturarea resturilor masive uscate de copaci în afara normativelor de folosinţă durabilă, stabilite de planul de management; distrugerea copacilor scorburoşi şi a arboretului uscat în picioare; păşunatul şi cositul nenormat; construcţia cu excepţia punctelor de observaţie; menţinerea în grajduri a animalelor agricole şi de alt tip; alte activităţi ce pot distruge patrimoniul natural şi cultural.

În zona C sunt incluse sectoarele silvice, de stepă şi de luncă care nu au fost incluse în zonele A şi B, precum şi unele bazine acvatice. Pentru toate acestea în planul de management sunt stabilite tipurile de folosinţă, sunt recomandate modificarea caracterului acesteia (de exemplu înlocuirea folosinţei în calitate de păşune prin folosinţa în calitate de fâneaţă) sau sunt introduse unele restricţii. În zona C mai sunt incluse unele teritorii care corespund după regim zonei B, cu excepţia excluderii limitărilor în ceea ce priveşte prezenţa vizitatorilor şi turiştilor. Zona C este destinată folosinţei economice durabile, implementată pe baza planurilor autorităţilor silvice şi administraţiei locale după schemele stabilite de acestea, reglementarea efectivului de animale sălbatice (cu excepţia zonei de linişte) aprobate de către autoritatea centrală de protecţie a mediului înconjurător.

Zona economică (D) – teritoriul ce nu a fost inclus în zonele A, B şi C, unde se poate realiza orice activitate (cu excepţia zonei de linişte) în conformitate cu legislaţia în vigoare.