Proiectul
«Activităţi de asigurare a durabilităţii pentru ecosistemele priacvatice în
Zona Ramsar „Nistrul de Jos”», finanţat de Agenţia Austriacă de Dezvoltare
Seminar de informare şi instruire
Rezultatele primului an de activitate şi ale studiului efectuat în
cadrul proiectului
Incinta
Consiliului Raional Ştefan Vodă, 26 noiembrie
2015
AGENDA:
09.30
– 10.00
|
Înregistrarea participanţilor, distribuirea
materialelor, inclusiv a comunicatelor pentru mass-media.
Cafea, ceai pentru
participanţi la sosire.
|
10.00
- 10.10
|
Deschiderea seminarului
Dl Alexandru PAVLICENCO, Vice-preşedintele Raionului Ştefan Vodă
Dl Alexei
ANDREEV, Preşedintele Societăţii Ecologice „BIOTICA”
|
10.10
- 10.30
|
Prezentarea realizărilor
proiectului: starea lucrurilor la etapa actuală şi planurile pentru 2016
Dl Gabriel MĂRGINEANU,
consultant, Societatea Ecologică „BIOTICA”
|
10.30 – 11.10
|
Prezentarea
rezultatelor Studiului sociologic „ATITUDINI ŞI PRACTICI DE IMPLICARE ALE POPULAŢIEI ÎN DEZVOLTAREA PARCULUI
NAŢIONAL NISTRU DE JOS”
|
Aspecte metodologice ale studiului
Dna Anastasia
OCERETNÎI, doctor în sociologie, conferenţiar universitar
Viziuni şi atitudini ale populaţiei
faţă de crearea Parcului Naţional Nistru de de Jos
Dna Aliona CHIRA,
magistru, cercetător
Mecanisme de implicare şi participare
a populaţiei în crearea şi funcţionarea Parcului Naţional Nistru de Jos
Dl Veaceslav
BĂTRÂNESCU, magistru, cercetător
Aşteptări şi posibile obstacole în
crearea şi funcţionarea Parcului Naţional Nistru de Jos: viziunile APL versus
ale populaţiei (femei şi bărbaţi)
Dna Anastasia
OCERETNÎI, doctor în sociologie, conferenţiar universitar
|
|
11.10 – 11.20
|
Întrebări
şi discuţii
|
11.20-11.35
|
Pauză de
cafea
|
11.35 – 11.45
|
Aşteptări,
îngrijorări şi realităţi.
Managementul în
cadrul Zonei Umede Ramsar Nistrul de Jos în conformitate cu legislaţia în
vigoare
Dl Gabriel
MĂRGINEANU, consultant, Societatea Ecologică „BIOTICA”
|
11.45 – 12.10
|
Atelier de lucru
Modalităţi de implicare a localnicilor în managementul zonei Nistru
de Jos
Dna Anastasia
OCERETNÎI, doctor în sociologie, conferenţiar universitar,
Dna Aliona CHIRA,
magistru, cercetător
Dl Veaceslav
BĂTRÂNESCU, magistru, cercetător
|
12.10
– 12.20
|
Discuţii pe marginea
informaţiilor prezentate
|
12.20-12.45
|
Atelier de lucru
Modalităţi de desfăşurare a campaniei de informare
a localnicilor cu privire la
dezvoltarea zonei Nistru de Jos
Dna Anastasia
OCERETNÎI, doctor în sociologie, conferenţiar universitar,
Dna Aliona CHIRA,
magistru, cercetător
Dl Veaceslav
BĂTRÂNESCU, magistru, cercetător
|
12.45
– 13.00
|
Discuţii pe marginea
informaţiilor prezentate
|
13.00 – 13.20
|
Concluziile şi paşii
următori
|
13.30
|
Prînzul pentru
participanţi
|
Comunicat de presă
În data de 26 noiembrie 2015 în cadrul Consiliului
Raional Ștefan Vodă a avut loc seminarul de informare și instruire în cadrul
Proiectul «Activităţi de asigurare a durabilităţii pentru ecosistemele
priacvatice în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”», finanţat de Agenţia Austriacă de
Dezvoltare și implementat de către Societatea Ecologică BIOTICA. În cadrul
seminarului au fost prezentate principalele rezultate ale studiului sociologic „Atitudini
şi practici de implicare a populaţiei în dezvoltarea Parcului Naţional Nistru
de Jos”, scopul căruia a fost analiza
atitudinilor, percepţiilor şi cunoştinţelor populaţiei cu referire la crearea
acestui parc, prin determinarea modalităţilor de implicare în crearea şi
menţinerea zonei protejate. Cercetarea a fost realizată în şase localităţi:
Plop Ştiubei (raionul Căuşeni), Popeasca, Talmaza, Purcari, Cioburciu, Palanca
(raionul Ştefan Vodă), în perioada mai – septembrie 2015. Culegerea datelor a
fost realizată prin ședințe de focus grup și interviuri individuale.
Principalele constatări ale studiului se referă la
următoarele aspecte:
·
Cunoştinţele deţinute de
către populaţie referitor la Parcul Naţional sunt fragmentare şi sporadice,
uneori lăsând impresia că sunt formate prin împărtăşirea opiniei altor
persoane. Acestea deşi sunt sumare, sunt şi contradictorii, oscilând între două
extremităţi de la protecţia florei şi faunei la interesul unei persoane în
zonă, sau la interzicerea accesului populaţiei în zonă.
·
Persoanele care au o
viziune clară şi corectă despre un Parc Naţional sunt mai receptive, au viziuni
clare despre ce s-ar putea realiza prin intermediul acestuia, demonstrează
potenţial şi dorinţă de implicare în implementarea proiectului în localitate.
·
Rolul primăriei este
fundamental şi vizează: informare locuitorilor; organizarea echipelor de
informare locală; implicarea liderilor locali în procesul de implementare a
proiectelor locale, colectare de fonduri financiare necesare pentru a acoperi
cota parte a contribuţiei necesare în cadrul proiectelor, suport financiar în
achiziţionarea materialelor necesare pentru reparaţia instituţiilor locale,
suport în dezvoltarea de idei privind elaborarea conceptelor de proiecte
locale, precum şi implementarea acestora, sprijin în procesul de cooperare locală,
monitorizarea implementării activităţilor realizate etc.
·
Activităţile în care populația
preferă să se implice în cadrul proiectului de creare a Parcului Naţional
Nistru de Jos sunt: sădirea copacilor, îngrijirea copacilor, plantarea
diverselor specii, amenajarea terenurilor, monitorizarea sistematică şi
continuă a activităţilor care se vor desfăşura în perioada implementării
proiectului, reconstrucţia fântânilor, cişmelelor, informarea locală privind
necesitatea implicării sătenilor în păstrarea durabilităţii rezultatelor
obţinute etc.
·
În fiecare comunitate sunt
aplicate mai multe strategii de informare locală. Însă, eficiența acestora
diferă în funcție de: specificul localității, categoria socială, vârsta celui
informat, domeniul de activitate, statut economic etc.
·
Populația are așteptări
mari față de crearea zonei Nistru de Jos, conștientizând necesitatea acestui
proiect și relevanța acestuia în contextul situației economice precare în care
se află localitățile din zonă și patrimoniul nevalorificat.
·
Așteptările APL, oamenilor
de afaceri, altor actori comunitari și a populației se focusează aproximativ pe
aceleași aspecte: dezvoltarea turismului, deschiderea unor fabrici de procesare
a producției agricole, crearea locurilor de muncă, dezvoltarea infrastructurii
rurale, restabilirea Nistrului Chior. Unele dintre așteptările localnicilor
sunt realiste, însă unele sunt mai greu realizabile, depinzând în egală măsură
atât de factorul uman local, cât și factorul politic, natural etc.
·
Femeile în mod special
consideră că, crearea parcului va contribui la creșterea nivelului de trai al
locuitorilor datorită vizitării parcului de către turişti și dezvoltarea unor
mici afaceri de comerţ cu bucate tradiţionale (plăcinte, fripturică, mămăligă
etc.) sau lucruri de manufactură (brodat, croşetat).
·
Comparativ cu bărbații,
femeile pun accent pe crearea zonelor de odihnă pentru copii și localnici.
·
Infrastructura rurală de
canalizare și apeduct dezvoltată în toate localitățile este o așteptare în mare
parte a femeilor, datorită necesității acestora pentru gospodărie, în cadrul
căreia femeile au sarcini mai diverse comparativ cu bărbații.
·
Schimbarea imaginii
localității, prin sădirea florilor, amenajarea teritoriului, sunt așteptări ale
femeilor ca urmare a creării zonei.
·
Monitorizarea acțiunilor în
zona Parcului Național este percepută ca o sarcină a autorităților locale sau a
sătenilor și nicidecum o sarcină exclusivă a Ministerului mediului. În acest
proces este importantă participarea atât a localnicilor, cât și a societății
civile care inspiră încredere.
·
Alegerea unui comitet de
monitorizare cu participarea localnicilor va contribui la realizarea cu succes
a proiectului și la asigurarea durabilității acestuia.
·
Birocrația, corupția și
teama de a nu pierde terenurile agricole ar putea crea impedimente în
realizarea dezideratelor cu referire la parcul național, acestea fiind enunțate
atât de bărbați, cât și de femei. În general, moldovenii au un atașament
deosebit față de pământ fapt ce cauzează reticență în dezvoltarea cărorva
proiecte care ar presupune pierderea terenurilor.
·
Slaba cunoaștere a particularităților de
organizare și funcționare a parcului național creează impedimente în
înțelegerea acțiunilor ce urmează a fi desfășurate. În același timp, dat fiind
lipsa de cunoștințe, localnicii au temeri neîntemeiate, bazate pe emoții.
În urma prezentării datelor studiului s-au stabilit acțiunile următoare
necesare a fi realizate pentru reușita proiectului.
Informația din partea raionului: http://stefan-voda.md/in-centrul-atentiei-viitorul-zonei-nistrul-de-jos/
