31.08.2013

O zi importantă.

O sărbătoare frumoasă.

Un concert deosebit.

Să nu lăsăm pe mîine ce putem vedea și face astăzi.

Dar, doar după ce voi spune că E. DOGA este foarte, foarte bun. Tare, tere îmi place.

Să vedem ce a fost. Ce am făcut noi cu toții.

 O sărbătoare adevărată. Dansau toți. Foarte multe persoane în vîrstă.

Eu sunt mulțumit.

Suntem bravo!

Propunerile APIT pentru consultare

Stimați membri APIT, aștept propunerile DVS de modificare și completare a SDT și planului la aceasta.

Proiectele pot fi conultate la adresa: http://turism.gov.md/?pag=proiecte&opa=view&id=74&start=&l=

Proiectele respective vor fi plasate și aici, mai jos, după propunerile APIT.

ASOCIAȚIA PATRONALĂ

A INDUSTRIEI TURISMULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Mun. Chișinău, str. Nicolae Dimo, 17/4, of 22,

Tel: +373 (22) 498837, 732254 Fax: +373 (22) 49 56 25, mob. 079283391

                         e-mail: turismpatronat@yahoo.com

Agenția Turismului

a Republicii Moldova

            Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova a examinat proiectul Strategiei și Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului ”Turism 2020” în anii 2014-2016 și propune următoarele completări și modificări.

            Planul respectiv pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în domeniul turismului, este unul real și realizabil, poate chiar exagerat, ținînd cont de faptul că toate activitățile consistente care necesită finanțare se implementează de alte autorități ale administrației publice centrale.

            Obiecțiile generale se referă la a) insuficiența finanțării, b) termenii implementării tîrzii, c) lipsa unor subiecți care ar trebui să fie prezenți în calitate de executanți, d) formulări cu activități care urmează a fi comasate sau divizate (după caz), e) lipsa unei precizări relevante în sub-acțiuni (în majoritatea cazurilor lipsesc), f) activități relativ modeste, etc.

La planul nominalizat:

1) În pct. 7, activitatea 7.2. cuvîntul tipologia de substituit cu cuvîntul ”model”;

2) Pct.10 nu este necesar, ținînd cont de prevederile Legii Nr. 131 din  08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (vezi dispoziții finale și anexe). Aceasta poate fi făcut prin concretizarea unor mecanisme interne în baza Ordinului sau unei Instrucțiuni (respective nu se menționează în Strategie, nu este cazul nu este asigurat nivelul);

3) Pct.11, parțial repetă pct.4 (în parte ace ține de Legea nr.352);

4) Pct.12, care logo?;

5) Urmează în pct.16-18 de precizat diferența dintre BIPT și CIT (este necesar de prevăzut anumite facilități pentru acestea, ele preluînd în mare măsură anumite atribuții de promovare, care în mod obișnuit solicită finanțare de la stat);

6) De clarificat diferența dintre pct.19.1 și 19.2, din conținut nu este nici o diferență;

7) Termenii din pct.21.2 și 21.3 sunt exagerate. Aceste sub-activități pot fi cu succes finalizate pînă în trimestrul II, 2014. În cel mai negativ scenariu pot fi divizate etapele implementării pînă la finele anului 2015, precizîndu-se modelele formularelor electronice tipizate;

8) Termenul din pct.22.3 este exagerat, de schimbat cu timestrul IV, 2013;

9) De precizat la pct.23, forma organizatorico-juridică ce este anume și pentru ce este BIPT. (Este important de luat în considerație experiența AAZTN și faptul că deja este o instituție subordonată care parțial exercită astfel de atribuții CPCIT);

10) Să se evite la maxim posibil dublarea dintre activități cum ar fi pct.24 și 27, etc.

11) Componentele pct.24, sunt cam învechite în aspectul promovării. (La nivel de stat sutn modeste).

12) Pct. 25, este extrem de firav. Acesta solicită concretizare și concentrare;

13) Pct.27.3, nu este clar, urmează a fi concretizat;

14) Pct. 29, urmează să fie armonizat la toate componentele, întrucît nu este clar ce se are în vedere, conectare la rute, crearea de rute, naționale sau internaționale. (Anume la astfel de componente ar trebui să fie prevăzută și o finanțare modestă, dar să fie prezentă, fără finanțare aici este posibil obținerea unor rezultate foarte modeste comparativ cu cele preconizate sau posibile);

15) Pct.30, deasemenea are mici probleme cu legătura logică dintre acțiune și sub-acțiune, urmează de ajustat corespunzător conținutul acestora;

16) Pct.31, la ambele sub-acțiuni 31.1 și 31.2 nu au nici o justificare termenele fiind exagerate. Termenul maxim rezonabil ar putea fi pentru ambele trimestrul II, 2014 ;

17) Pct.32, termenul urmează să fie redus la timestrul IV, 2013, dar poate fi reformulat conținutul pentru a eficientiza sub-activitatea ;

18) Pct.33, în principiu este bun, dar sub-acțiunile par modeste pentru obținerea unor rezultate evidente;

19) Pct.34, ambele sub-activități sunt modeste pentru o formă de turism. Termenii de executare sunt exagerați ;

20) Pct. 35, pentru nivel de stat - modest;

21) Pct.36, sub-acțiunea 36.3 de verificat cifrele și termenii;

22) Pct.37.3, strategia deja a fost elaborată și este una obiectivă, complexă și actuală, care urmează să fie doar ajustată de AT, modalitatea respectivă ține de competența AT. În caz contrar va fi încă o pierdere de sume importante de bani care au fost cheltuite la implementarea proiectului privind crearea Parcului Național ”Orheiul Vechi”;

23) Pct.38.1, termenul urmează să fie redus la timestrul I-II, 2014 ;

24) Pct.39 – modest;

25) Pct.40.2, în sub-acțiuni de concretizat toate 3 evenimente;

26) Pct.41.3 și 41.4, termenii implementării sunt exagerați urmează a fi reduși în ambele cazuri pentru anul 2014;

27) Pct.42.4, urmează să fie exclus sau reformulat. Un studiu de fezabilitate pentru o astfel de activitate, în așa termeni, cu așa cost este inadminisbil pentru o autoritate publică centrală, dar este periculos și pentru întreg domeniul turismului;

28) Pct.43 în formula actuală urmează de exclus integral. Dacă de luat în considerație prevederile 42.4 și posibila ajustare și interconexiune dintre acestea poate fi o soluție pentru reformularea pct.43. La pct.43 abordarea trebuie să fie cu totul alta;

29) Pct.44.2, de precizat ce fel de program;

30) Pct.45, în formula respectivă nu va fi acceptat de MM și nu avantajează în aspect practic domeniul turismului. Cu totul altă abordare urmează a fi efectuată și anume colaborarea cu MM pentru amenajarea anuală a cel puțin 10 ecosisteme seminaturale și/sau spații verzi din cadrul localităților, ținînd cont de necesitățile turismului.

31) Compartimentul ”Diversificarea şi valorificarea tipurilor de agrement” (pct.46-48,) urmează să fie expus într-o altă redacție. Nu este suficient de clară nici o activitate, pare a fi un compartiment fără viziune bine determinată în aspect practic, mecanisme de realizare și procedură;

32) Compartimentului ”Îmbunătăţirea colaborării dintre agenţii pieţei turistice din Republica Moldova şi  serviciile consulare ale ţărilor cu principalele destinaţii turistice solicitate de către cetăţenii Republicii Moldova”, compus dintr-un singur element (pct.49), urmează să i se ofere altă abordare conceptuală. Este necesar de concretizat acțiunile și sub-acțiunile care vor fi incluse la acest compartiment cu precizarea aspectelor importante cum ar fi destinația sau specificul problemelor discutate;

33) Compartimentul ”Diversificarea destinaţiilor  turistice pentru turismul emiţător în baza acordurilor ce urmează a fi încheiate cu statele care prezintă interes pentru turiştii din Republica Moldova”, nu trebuie redus doar la pct.50;

34) Compartimentul ”Colaborarea cu diaspora pentru promovarea imaginii ţării şi atragerea turiştilor străini”, este modest în aspectul conținutului. În special se evidențiază pct.53. Acest compartiment poate fi dezvoltat.

35) Compartimentul ”Efectuarea regionalizării turistice a ţării”, în ambele pct.55 și 56 are nevoie de concretizări. Pct.55 urmează să fie divizat în etape ale implementării registrului. Aceasta va asigura aspectul practic. În caz contrar la cei 10 ani, vom avea aceiași noțiune încă vre-o 5 ani de zile fără suport de conținut și respectiv rezultat;

36) Pct.57 și 58 urmează să fie divizate sau concretizate aparte parteneriate și proiecte, participări și prezentări, etc.;

37) Pct.59, poate fi tîrziu;

38) Compartimentul ”Susţinerea şi stimularea agenţilor economici din industria turistică care contribuie la dezvoltarea turismului intern şi receptor”- nu doar modest. Pct.61, bun;

39) Compartimentul ”Modernizarea infrastructurii turistice şi amenajarea destinaţiilor turistice”, urmează de completat cu modernzarea aeroportului, căii ferate etc. În varianta respectivă este nu doar modest;

40) La compartimentul ”Crearea unei Zone turistice-pilot”, coraportul dintre toate elementele pct.63.1 și 63.2 nu exprimă nivelul, dar nici necesitățile la nivel de stat;

41) Compartimentul ”Crearea unui mecanism eficient de colaborare cu APL”, are o mare lacună la elementul finanțare;

42) Cu pct.67.1, în varianta respectivă ne prejudiciem esențial imaginea domeniului turismului, pct.67.2 urmează ajustat corespunzător modificărilor pct. precedent;

43) Pct.69, este prematur să fie inclus în varianta respectivă. Pct.69 urmează să fie inclus ținînd cont de conținutul pct.70. Pct.70 urmează să fie concretizat în rezultatul consultărilor la elaborarea proiectului respectiv;

44) Pct.73 și 73, urmează să fie precizate care anume specialiști și cîte persoane instruite anual. Prima impresie este că finanțarea este mult prea modestă pentru un astfel de component;

45) La compartimentul ”Sporirea nivelului de respectare a standardelor de calitate în turism”, accentul este în principiu plasat incorect. Urmează de venit cu acțiuni de facilitare a respectării standardelor;

46) Compartimentul ”Contracararea fenomenului activităţii ilicite şi muncii la negru  în turism”, mult mai bun decît cel precedent, dar cu același stil de abordare. Astfel, nu schimbăm situația;

47) În compartimentul ”Crearea şi implementarea mecanismului de evidenţă, în format electronic, a potenţialului turistic al ţării”, avem o abordare restrictivă cu termeni destul de tîrzii de implementare;

48) Pct.81.1 și 81.2 au termeni de implementare exagerați de tîrzii. Se crează impresia nu doar că este greu de implementat, dar și nu există suficientă voință pentru a implementa;

49) Pct.83, extrem de exagerat termenul implementării;

50) Pct.84 și 85, termenii implementării sunt exagerați. Dacă se vrea, acțiunile respective pot fi finalizate cu succes în 2014;

51) Elementele compartimentului ”Diversificarea instrumentelor de promovare turistică în format electronic”, sunt prezentate modest. Respectiva diversificare nu trebuie să se limiteze la 2 activități și acelea clasice.

            Cu respect,

            Președinte APIT                                                                  Gabriel MĂRGINEANU

               

Agenţia Turismului Republicii Moldova

 Strategia de dezvoltare a turismului “Turism 2020”

CUPRINS

Motto: “Turismul trebuie să devină

recolta bănească a Republicii Moldova”

      Introducere

Capitolul  I.  Descrierea situaţiei

1.1.  Indicatori de dezvoltare a turismului la scară internaţională

1.2.  Turismul ca ramură a economiei naţionale

1.3.  Cadrul  normativ şi instituţional

1.4.  Valorificarea potenţialului turistic

1.4.1. Potenţialul turistic

1.4.2. Formele de turism utilizate la valorificarea potenţialului turistic

            1.4.2.1. Formele de turism actuale

            1.4.2.2. Formele de turism ce urmează a fi impulsionate

            1.4.2.3. Formele de turism de perspectivă

1.4.3. Agrementul ca motivaţie turistică distinctă

1.5.  Activitatea excursionistă

1.5.1. Rute turistice

1.5.2. Activitatea ghizilor de turism

1.5.3. Monitorizarea călătoriilor

1.6.  Infrastructura turistică

1.6.1. Transport

1.6.2  Structuri de cazare şi  servire a mesei

1.6.3. Informarea turiştilor

1.6.4. Amenajarea destinaţiilor

1.6.5.Circulaţia turistică

1.7.   Prestarea serviciilor turistice

1.8.   Promovare şi marketing

1.9.   Pregătirea cadrelor pentru industria turistică a Republicii Moldova

1.10.  Evidenţa statistică şi indicatorii de bază ai activităţii turistice în Republica Moldova

1.11.  Analiza SWOT a domeniului turismului

1.12.  Analiza PEST

Capitolul II. Definirea problemelor care necesită implicarea Guvernului

Capitolul III.  Scopul Strategiei, Obiectivele generale şi specifice

Capitolul IV. Măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor şi rezultatelor scontate

Capitolul V. Estimarea impactului şi a costurilor aferente implementării

Capitolul VI. Rezultatele scontate şi indicatorii de progres

Capitolul VII. Etapele de implementare

Capitolul VIII. Procedurile de raportare şi monitorizare

Lista abrevierilor

Analiza SWOT – analiza punctelor forte, punctelor slabe, riscurilor şi ameninţărilor

Analiza PEST – analiza factorilor politici, economici, sociali şi tehnologici

AT – Agenţia Turismului a Republicii Moldova

BNS – Biroul Naţional de Statistică

CCT  - Consiliul Consultativ pentru Turism de pe lîngă Agenţia Turismului

CGE – Centrul de Guvernare Electronică

CT CSI - Consiliul pentru Turism al ţărilor Comunităţii Statelor Independente

DCC - Centrul de Competenţă Dunăreană

Legea 352 – Legea nr. 352 din 24 noiembrie 2006  cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova

MIEPO – Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova

OCEMN - Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră

ODDE GUAM - Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică a statelor Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova

SDT - Strategia de dezvoltare a turismului

UAT – Unitate administrativ-teritorială

UNWTO – Organizaţia Mondială a Turismului

Introducere

În anul 2003, în scopul stabilirii politicii statului în domeniul turismului,  a fost elaborată Strategia  de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003 – 2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1065 din 2 septembrie 2003. Documentul a expus detaliat situaţia, la acel moment,  privind potenţialul turistic existent în ţară, evoluţia domeniului în anii 1995 – 2002 şi a trasat direcţiile prioritare de dezvoltare a turismului pînă în anul 2015. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 796 din 25 octombrie 2012,  Strategia menţionată a fost abrogată, respectiv, la moment, nu există o strategie (concepţie) a statului cu privire la dezvoltarea domeniului turismului.

Elaborarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020” a fost iniţiată de către Agenţia Turismului. În acest scop, a fost constituit Grupul de lucru din reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai societăţii civile, a fost acumulată informaţia şi examinată situaţia din domeniu.

Analizei a fost supusă evoluţia domeniului turismului în anii 2009 – 2012.  Examinarea situaţiei în domeniu a dat posibilitate de a menţiona realizările, constata tendinţele, a evidenţia problemele şi a propune prioritizarea unor direcţii de dezvoltare a domeniului pentru anii următori.  Rezultatele evaluării situaţiei au stat la baza elaborării Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020”.

        

Capitolul I. Descrierea situaţiei

1.1.      Indicatori de dezvoltare a turismului la scară internaţională

Turismul reprezintă forţa motrice globală a dezvoltării, prosperităţii şi bunăstării, dovadă iminentă constituind datele statistice. Astfel conform Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO), în anul 2012 turismul la nivel internaţional a constituit 9% din PIB, deţinînd 1 din 11 locuri de muncă, 1,3 bilioane dolari venituri din export şi o cotă-parte de 6% în exportul mondial.

Circulaţia turiştilor este în continuă creştere, în 1950 fiind înregistraţi 25 mln, 278 mln în 1980, 528 mln în 1995 şi 1,035 mlrd în 2012. Aceeaşi tendinţă de creştere se manifestă şi în ultimii 4 ani (vezi fig. 1).

Fig. 1 Evoluţia sosirilor turistice  în anii 2009 – 2012, mln  persoane

Sursa: Organizaţia Mondială a Turismului

În acest context, UNWTO prognozează o creştere,  pînă în 2020, cu 4 - 6 % anual, iar pînă  în 2030 sosirile internaţionale vor constitui circa 1,6 mlrd turişti.

Analiza sosirilor turistice regionale demonstrează că până în 2020, top trei regiuni receptoare vor fi Europa (717 milioane de turişti), Asia de Est şi din Pacific (397 milioane) şi America (282 milioane), urmate de Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud.

1.2.   Turismul ca ramură a economiei naţionale

Legea nr. 352 din 24 noiembrie 2006  cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova defineşte turismul ca unul din domeniile prioritare ale economiei naţionale.

   Fiind un sector de prestare servicii, turismul contribuie la dezvoltarea economiei prin acumularea de capital în cadrul a cca 12 tipuri de activităţi specifice ramurii,  atrăgînd în activitatea sa cca 20 de ramuri conexe cu cca 140 de servicii aferente sectorului turismului: alimentaţie publică, transport, producere şi comercializare de mărfuri,  echipamente, suvenire, activităţi culturale, sportive, de agrement,  servicii medicale, etc. Sursa: Recomandările internaţionale pentru statistica turismului IRTS 2008 ale UNWTO.

1.3.  Cadrul  normativ şi instituţional

Situaţia actuală

În aspect juridic, sectorul turismului în Republica Moldova este reglementat de legea de bază, legi tangenţiale şi  documente de politici publice.

Legea nr. 352 din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova reglementează raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului, organizarea şi coordonarea activităţii turistice şi a activităţii de întreprinzător în domeniul turismului, formele de turism, crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale, stabileşte cerinţele privind calitatea serviciilor turistice şi asigurarea securităţii turiştilor, precum şi principiile de colaborare internaţională în domeniul turismului. Legea necesită modificări în mai multe aspecte: garanţii financiare, voucher turistic, delimitare tur-operatori de agenţii de turism, ghizi de turism, birouri de informare turistică, zone turistice naţionale, perfecţionarea cadrelor, includerea noţiunilor recomandate de UNWTO, etc.

Legea nr. 451 din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător stabileşte genurile de activitate supuse reglementării prin licenţiere, inclusiv activitatea de turism.

Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova reglementează intrarea, aflarea şi ieşirea străinilor pe/de pe teritoriul Republicii Moldova şi vizează turismul receptor.

Hotărîrea Guvernului nr. 1470  din 27 decembrie 2001 conţine prevederi cu privire la  contractul turistic, voucherul turistic şi fişa de evidenţă statistică a circulaţiei turiştilor la frontiera Republicii Moldova.

Hotărîrea Guvernului nr. 643 din 27 mai 2003 stabileşte Normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei.

 Dintre documentele de politici din domeniu este de menţionat Programul Naţional în domeniul turismului „Drumul vinului în Moldova”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 554 din 24 mai 2004.

Documentul Unic de Program  pentru anii 2013 – 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 933 din 18 decembrie 2012 conţine 11 proiecte în domeniul turismului, care vor fi finanţate din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională.

În aspect  instituţional, evidenţiem două direcţii de coordonare şi gestionare a domeniului: de stat şi privată.

Autoritatea administrativă centrală de specialitate care elaborează şi promovează politica statului în domeniul turismului este Agenţia Turismului cu un număr de 22 unităţi de personal şi cu 2  instituţii subordonate: Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului şi  S.A. "Jolly Alon".

Agenţia Turismului de asemenea este investită cu funcţii de control a activităţii turistice şi clasificare a structurilor de cazare, dar mecanismul de control este imperfect.

În paralel cu Agenţia Turismului,  funcţionează Camera de Licenţiere, subordonată Ministerului Economiei, cu funcţii de licenţiere a activităţii de turism şi Inspectoratul Fiscal principal de Stat, subordonat Ministerului Finanţelor,  cu funcţii de control a activităţii agenţilor economici, inclusiv în domeniul turismului.

La nivel teritorial, domeniul este reprezentat episodic de cîte un specialist în secţiile cultură sau direcţiile economie ale consiliilor APL.

La nivel privat, domeniul este reprezentat de agenţi economici şi asociaţii de branşă.

Deficienţe

Unii termeni turistici utilizaţi în legislaţie nu sunt conformi Recomandărilor UNWTO.

Legea nr. 352 din 24 noiembrie 2006 necesită modificări esenţiale în mai multe aspecte: garanţii financiare, voucher turistic, delimitare tur-operatori de agenţii de turism, ghizi de turism, birouri de informare turistică, zone turistice naţionale, perfecţionarea cadrelor, includerea noţiunilor recomandate de UNWTO, etc.

Hotărîrea Guvernului nr. 1470  din 27 decembrie 2001 necesită modificări importante: actualizarea modelului contractului turistic, includere de noi tipuri de contracte, modificarea conţinutului voucherului turistic, oportunitatea implementării fişei de evidenţă a circulaţiei turistice, etc.

Hotărîrea Guvernului nr. 643 din 27 mai 2003 necesită modificări pentru a stimula dezvoltarea structurilor de cazare la un preţ competitiv pe piaţa internaţională.

Hotărîrea Guvernului nr. 979 din 12 august 2008 cu privire la impulsionarea dezvoltării turismului în mediul rural nu se implementează.

Nu este reglementată clar activitatea ghizilor de turism.

Programul Naţional „Drumul vinului în Moldova” este învechit. Este necesară o nouă abordare a dezvoltării turismului vitivinicol.

Documentul Unic de Program  pentru anii 2013 – 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 933 din 18 decembrie 2012 nu are acoperire financiară în totalitate.

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 796 din 25 octombrie 2012,  a fost abrogată Hotărîrea Guvernului nr. 1065 din 2 septembrie 2003 cu privire la aprobarea Strategiei  de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003 – 2015. Respectiv, la moment, nu există o strategie (concepţie) a statului cu privire la dezvoltarea turismului. 

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 118 din 11 februarie 2013 a fost abrogată Hotărîrea Guvernului nr. 615 din 11 iulie 2001 pentru aprobarea regulamentului cu privire la Registrul turismului, respectiv, lipseşte mecanismul de implementare a prevederilor legislaţiei referitoare la Registrul turismului.

Nu există o structură a statului responsabilă de implementarea politicilor în domeniu.

Perspective

Modificarea Legii nr. 352 sau elaborarea unei Legi noi.

Modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 1470  din 27 decembrie 2001: actualizarea modelului contractului turistic, includere de noi tipuri de contracte, modificarea conţinutului voucherului turistic, oportunitatea implementării fişei de evidenţă a circulaţiei turistice, etc.

Modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 643 din 27 mai 2003.

Pentru reglementarea activităţii ghizilor de turism vor fi operate modificări în Legea nr. 352 din 24 noiembrie 2006 şi Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, vor fi elaborate Normele metodologice de selectare, instruire şi utilizare a ghizilor de turism şi  Regulamentul de atestare a ghizilor de turism.

Elaborarea cadrului normativ privind regionalizarea turistică.

Elaborarea cadrului normativ privind implementarea Registrului turismului.

Actualizarea Programului Naţional „Drumul vinului în Moldova”.

Crearea Biroului Naţional de Informare şi Promovare Turistică.

1.4.  Valorificarea potenţialului turistic

1.4.1.Potenţialul turistic.

Republica Moldova este o ţară mică cu o diversitate mare de obiecte de interes turistic amplasate la distanţe mici de la principalele oraşe – centre hoteliere. În Moldova sunt peste 15 mii atracţii turistice antropice şi peste 300 arii naturale importante.  Au fost atestate câteva mii de staţiuni preistorice, circa 400 selişti din perioada cucuteni-tripoli, circa 50 horodişti fortificate antice, circa 500 selişti medievale timpurii, numeroase cetăţi medievale din pământ, 6 cetăţi medievale din piatră (în diferite stadii de conservare), peste 1000 monumente de arhitectură protejate, circa 50 mănăstiri ortodoxe. Acest patrimoniu este relativ uniform dispersat pe teritoriul naţional, iar valoarea acestuia motivează suficient vizitele turistice. Spre regret, starea de degradare şi expresivitatea joasă a acestuia îl face neatractiv în primul rând pentru cetăţenii Republicii Moldova.

1.4.2. Formele de turism utilizate la valorificarea potenţialului turistic

Situaţia actuală

Baza activităţii turistice o reprezintă formele de turism, care în Republica Moldova sunt valorificate şi dezvoltate neuniform. Cele mai răspîndite sunt turismul viti-vinicol, de afaceri, rural, balnear, religios şi de excursii. Mai puţin este valorificat  turismul cultural, gastronomic, social, sportiv, automobilistic, de week-end, urban, nostalgic  şi ecologic. În perspectivă vor fi dezvoltate formele de turism academic, de tranzit, naval şi medical.

Deficienţe

Formele de turism sunt dezvoltate neuniform.

Majoritatea formelor de turism sunt utilizate insuficient de către agenţii economici.

Potenţialul formelor de turism este promovat şi valorificat insuficient de piaţa turistică din Moldova.

Perspective

Dezvoltarea şi valorificarea formelor de turism pe trei direcţii de bază:

- forme de turism active;

- forme de turism ce necesită impulsionare;

- forme de turism de perspectivă.

1.4.2.1. Forme de turism active

1.    Turism viti-vinicol - formă de turism practicată de turişti pentru vizitarea întreprinderilor viti-vinicole şi a regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina plăcerea degustării produselor viti-vinicole cu cunoaşterea stilului de viaţă local, a mediului rural şi a activităţilor culturale. Turismul viti-vinicol reprezintă cartea de vizită a Republicii Moldova, iar pachetele turistice propuse spre comercializare pentru turiştii străini, obligatoriu includ  un obiectiv sau o cramă vinicolă. Turiştii de asemenea au posibilitatea de a cunoaşte întreg procesul tehnologic de prepararea vinului, iar în satele în care este păstrată tradiţia vinicolă, turiştii pot vizualiza şi se pot implica la procesul de producere a vinului şi mustului.

2.    Turism de afaceri – formă de turism care includ călătoriile în interes oficial, vizitele angajaţilor sau ale altor persoane în interes comercial, participări la expoziţii şi târguri, conferinţe, convenţii şi călătorii stimulatoare. Turismul de afaceri include călătoriile organizate de întreprinderile economice şi de administraţiile publice centrale şi locale pentru personalul lor, cu ocazia deplasărilor în interes profesional, comercial, participărilor la diferite reuniuni, congrese, simpozioane, întruniri, seminare naţionale sau internaţionale. Atât călătoriile în scop de afaceri şi îndeplinirea misiunilor de stat, cât şi participarea la conferinţe şi întruniri, reprezintă o formă importantă de turism. Călătorii în scopuri de afaceri şi participanţii la conferinţe folosesc multe componente ale serviciilor turistice cum ar fi: cazarea, alimentarea, transportul, în unele cazuri, agrementul. Moldova dispune de potenţial bine dezvoltat pentru a practica această formă de turism.

3.    Turism rural - formă a turismului care se desfăşoară în mediul rural, orientată spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti, de fermier etc. Turismul rural se bazează pe turiştii care beneficiază de următoarele servicii: de cazare în pensiunile agroturistice, de alimentaţie cu produsele ecologice pure crescute şi preparate în zonă, de agrement. De asemenea turiştii pot participa în dependenţă de sezon, la dorinţă, în activităţile agricole şi viaţa satului.  Turiştii ar putea sta în sate şi în scopul de a explora împrejurimile.  Dispunând de suprafeţe agricole întinse şi o multitudine de sate, Moldova are un potenţial mare pentru dezvoltarea acestei forme de turism. Practicarea meşteşugurilor poate servi drept motivaţie turistică pentru vizitarea zonelor rurale. Turismul rural poate aduce beneficii direct comunităţii rurale şi băştinaşilor.

4.    Turism balnear - formă specifică a turismului practicată de persoanele care se deplasează în staţiunile balneo-climaterice pentru îngrijirea sănătăţii sau prevenirea unor boli. Această formă specifică a turismului, a cunoscut o mare dezvoltare, îndeosebi în ultimele decenii, o dată cu creşterea numărului de boli profesionale provocate de stresul vieţii moderne din marile aglomeraţii urbane. Turismul curativ şi de tratament poate fi practicat în staţiunile balneo-medicale şi climaterice cu bogate resurse naturale de cură: ape minerale, termale, nămoluri etc., cu efecte terapeutice, situate de obicei în zonele cu un microclimat specific, adecvat pentru tratarea diferitelor maladii. Acestor resurse naturale li se adaugă baza materială şi infrastructura tehnică specifică, pentru punerea lor în valoare cu maxim efect. În perspectivă această formă de turism se va dezvolta considerabil, avînd ca scop nu numai tratamentul balnear propriu – zis, ci şi tratamentele şi curele balneo – medicale profilactice. Existenţa unor bogate resurse naturale balneo-climaterice în ţara noastră oferă turismului din Moldova posibilitatea de a dezvolta intens turismul balnear.

5.    Turism religios – formă de turism care are ca scop vizitarea lăcaşelor şi obiectelor de cult cu sau fără participare la slujbe divine. Turismul religios implica din partea turiştilor un nivel de instruire şi un grad de cultură ridicate, care să permită aprecierea obiectivelor cultural-religioase din punct de vedere al arhitecturii, construcţiei, valorii, semnificaţiilor spirituale şi conţinutului de obiecte de arta.

6.    Turism de excursii  - formă de turism care prevede activitatea excursionistă însoţită de ghid turistic, utilizându-se diverse programe, trasee şi itinerare turistice. Această formă de turism este cea mai răspândită pentru turismul intern  şi implică grupuri organizate de persoane, care au ca scop vizitarea obiective turistice în scop de cunoaştere şi recreere. În itinerarele excursioniste ca regulă sunt incluse: situri arheologice şi istorice, peisajele şi ariile naturale protejate, obiectivele religioase şi de cult, obiective viti-vinicole, cetăţi, muzee, monumente, etc.

1.4.2.2.  Forme de turism ce necesită a fi impulsionate

  1. Turism cultural - formă de turism specializată, care valorifică obiectivele turistice de ordin cultural ale unui oraş, zonă sau ţară.         Turismul cultural se bazează pe locuri interesante din punct de vedere arheologic, istoric şi religios, muzee, arte şi meşteşuguri, dans, muzică, teatru folcloric şi clasic european, modele culturale şi port naţional, clădiri şi cartiere ce prezintă interes arhitectural şi alte aspecte ale culturii.  Moldova dispune de toate trăsăturile care formează temelia pentru dezvoltarea turismului cultural.

  2. Turism gastronomic – formă de turism, destinată persoanelor iubitoare de a descoperi secretele specifice bucătăriilor tradiţionale din diverse ţări. Ospitalitatea, tradiţiile şi obiceiurile culinare stau la baza dezvoltării acestei forme de turism. Calităţile gustative, specificul bucatelor pot servi drept motivaţie importantă pentru turiştii care au scop de a se alimenta cu bucate selecte caracteristice zonei turistice vizitate.

  3. Turism social - formă a turismului practicată de categoriile sociale ale populaţiei cu venituri restrânse şi orientată spre satisfacerea necesităţilor lor cognitive, culturale, recreative etc. Turismul social include: turismul pentru copii, turismul pentru tineret, turismul pentru persoanele de vârsta a treia şi invalizi, turismul de familie. Această formă de turism este destinată turismului intern şi are la bază costuri reduse la serviciile de cazare, alimentare, transport şi mărimea comisionului aplicat de firmele turistice.

  4. Turism sportiv - formă de turism practicată în scopul desfăşurării unor activităţi sportive, organizare de cantonamente, participare, în calitate de suporteri ai echipelor preferate, totodată fiind prevăzute şi servicii de consum turistic. Turismul sportiv este condiţionat de dorinţa de a învăţa şi de a practica diferite activităţi sportive. Conţinutul noţiunii de turism sportiv nu prevede numai formele pasive de participare a turiştilor ca spectatori la gama manifestărilor sportive de orice natură. Turismul sportiv se bazează pe oferirea unor posibilităţi complementare de agrement pentru turiştii care îşi petrec vacanţa într-o anumită localitate sau pe organizarea unor călătorii pentru amatorii de spectacole sportive. Turismul sportiv mai presupune şi o participare efectivă a turiştilor la diferite acţiuni sportive care, constituie şi ele o formă de agrement a vacanţei turiştilor, atît din punct de vedere al implicării acestora pentru diferite ramuri sportive, cît şi ca rezultat al unor recomandări cu caracter medical. Participanţii şi spectatorii evenimentelor sportive pot forma o categorie aparte semnificativă de turişti.  Moldova dispune de potenţial în acest domeniu (stadioane naţionale, echipe sportive, patinoar) care trebuie valorificate în viitor.

  5. Turism automobilistic - formă de turism manifestată prin călătoriile pe distanţe medii şi lungi în afară ţării de reşedinţă, cu scop recreativ şi de cunoaştere, utilizând ca mijloc de transport automobilul. Această formă de turism reprezintă preferinţa turiştilor automobilişti de a alege itinerare inedite, altele decât cele oferite pentru grupurile organizate, precum şi structuri de cazare diferenţiate cum ar fi moteluri, campinguri, bungalou-uri, apartamente, case de vacanţă, pensiuni  în funcţie de veniturile acestora. Turismul automobilistic este încurajat pentru că turiştii automobilişti solicită pe lângă serviciile de bază şi prestaţii suplimentare ca schimb valutar, cumpărături de produse specifice din ţara vizitată, alte servicii şi excursii locale, pentru care cheltuie sume importante de bani.

  6. Turism de week-end – formă de turism  de scurt sejur, destinată odihnei şi recreerii la sfârşit de săptămână în afara locului de reşedinţă permanentă. Turismul de week-end presupune abandonarea tuturor activităţilor profesionale şi exercitarea în mod voluntar a altor activităţi diferite de cele practicate în mod obişnuit, capabile să odihnească organismul uman din punct de vedere fizic şi intelectual.

  7. Turism urban – formă de turism practicată în zonele urbane, care se caracterizează prin vizitarea obiectivelor istorice, culturale şi de agrement, include turul de oraş, plimbările şi excursiile. Turismul în oraşe şi orăşele este foarte popular în lume.  Turismul urban se bazează pe o gamă largă de obiective istorice şi culturale, efectuarea cumpărăturilor, alimentaţie în restaurante cu specific variat, plimbări, excursii etc. Localităţile urbane funcţionează ca puncte de sosire şi plecare ale turiştilor în regiunile vizate.  În Moldova, municipiul Chişinău este un loc excelent pentru dezvoltarea turismului urban, având ca bază străzile înverzite, parcurile, varietatea de clădiri frumoase din punct de vedere arhitectonic, muzeele, restaurantele şi cafenelele, evenimentele artistice, galeriile de artă plastică, centrele comerciale.  În Chişinău vin mulţi oameni de afaceri şi persoane oficiale, fapt ce contribuie la susţinerea şi dezvoltarea turismului urban.

  8. Turism nostalgic – formă de turism care include vizitarea locurilor de baştină de către persoanele care au emigrat în diverse ţări. Turismul nostalgic implică oamenii ce vizitează locurile copilăriei lor sau ale strămoşilor şi este destul de popular. Un număr mare de moldoveni care au emigrat în decursul timpului, doresc să se întoarcă în ţară pentru a-şi vizita familiile, prietenii, locurile de baştină, mormintele apropiaţilor.

  9. Turism ecologic -  formă a turismului orientată spre cunoaşterea naturii, scopul de bază fiind protejarea şi conservarea mediului ambiant. Ecoturismul sau turismul bazat pe natură implică turiştii care se cazează în apropierea ariilor protejate, practicând drumeţia sau călătoria în scopul observării florei şi faunei şi studierii ecologiei zonei.  Ecoturismul se concentrează pe conservarea mediului ambiant şi experienţa de cunoaştere a turiştilor.  Turiştii sunt cazaţi în locuri nedăunătoare naturii şi corespunzătoare mediului ambiant.  Suprafeţele silvice protejate din Moldova servesc drept bază de resurse pentru dezvoltarea ecoturismului în ţară, deşi unele vor trebui desemnate ca parcuri naţionale care vor permite recrearea supravegheată.  De obicei există sate în vecinătate, care la rândul lor ar putea oferi locuri de cazare pentru turişti.  Această metodă va aduce beneficii direct populaţiei locale.  De asemenea, ar putea fi refăcute taberele şi cabanele existente pentru scopuri turistice.

1.4.2.3.      Forme de turism de perspectivă

  1.  Turism academic – formă de turism care are ca scop atragerea doritorilor de a studia la instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate în baza contractelor de studii. Turismul academic este reprezentat de călătoriile cu scopul de a studia, de a învăţa, de a perfecţiona cunoştinţele. O amploare deosebită în ultimul timp revine deplasărilor cu scopul studierii unei limbi de circulaţie internaţională. Cele mai mari solicitări sînt pentru Marea Britanie. Republica Moldova de asemenea propune diverse oferte pentru studii la instituţiile de învăţământ superior pentru cetăţenii altor state. Atragerea studenţilor străini în Republica Moldova ar contribui la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate din ţară prin sumele acumulate de la contractele de studii, iar firmele turistice implicate în atragerea lor, vor beneficia de comision de intermediere.

  2. Turism de tranzit – formă de turism care presupune traversarea uneia sau mai multor ţări, având ca destinaţie ţara de vacanţă. Dezvoltarea acestei forme de turism pentru Republica Moldova va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării turismului receptor. Turiştii tranzitând Moldova către destinaţia finală, vor contribui la utilizarea diverselor servicii complementare consumului turistic. De asemenea pot fi iniţiate programe mixte între ţările limitrofe Moldovei, pentru a deservi turiştii care urmează să tranziteze Republica Moldova, destinaţia finală fiind România sau Ucraina.

  3. Turism naval – formă de turism practicată pe bazinele acvatice ale ţării prin utilizarea diverselor mijloace de transport naval. Dunărea şi Nistrul sunt bazinele acvatice care pot contribui la dezvoltarea turismului naval. Organizarea de croaziere pot diversifica oferta turistică a ţării, contribuind astfel la dezvoltarea turismului intern şi receptor.

  4.Turism medical sau de sănătate – formă de turism care  presupune atragerea turiştilor străini, motivaţia de bază fiind tratarea diferitor boli sau maladii în instituţiile medicale specializate din ţară. Turismul de sănătate are perspectivă bună pentru Republica Moldova, deoarece serviciile medicale sunt mai puţin costisitoare ca în Europa. Diaspora Republicii Moldova care îşi desfăşoară activitatea de muncă peste hotarele ţării, contribuie în modul cel mai direct la atragerea categoriilor de persoane care sunt interesate în aceste servicii. Pe lângă serviciile medicale, cetăţenii străini participă şi la consumul de servicii turistice, cum ar fi cazarea şi masa. 

     5. Turismul extrem – formă de turism care are la bază practicarea sporturilor extremale. Posibilităţile  de dezvoltare a acestei forme de turism în Republica Moldova sunt diverse: activităţi speleologice, deltaplanism, paraşutism, curse auto şi moto pe terenuri dificile, etc.

                                       

1.4.3. Agrementul ca motivaţie turistică distinctă

Agrementul în conceptul său clasic de definire, reprezintă petrecerea activă a timpului liber, însoţit de distracţie, dispoziţie şi relaxare.

Situaţia actuală

Agrementul este element important în satisfacerea nevoilor turiştilor, indiferent de motivaţia principală de vacanţă sau forma de turism practicată (odihnă, cură balneară, circuit turistic etc.). Mai mult chiar, indiferent de vârsta sau profilul socio-profesional al turiştilor, cererea pentru agrement în perioada vacanţei a devenit atât de mare, încât aceasta a căpătat statut de motivaţie turistică propriu-zisă.

Agrementul constituie un argument decisiv în alegerea unei destinaţii turistice, deoarece el este capabil să diferenţieze ofertele propuse de agenţii pieţelor turistice, să determine amploarea circulaţiei turistice. Astfel, diversitatea şi originalitatea ofertei de agrement pot constitui elemente hotărâtoare în atragerea fluxurilor turistice.

Deficienţe

Agrementul, ca parte a pachetelor de servicii turistice, este valorificat nesemnificativ.

Activităţile de agrement nu au un caracter permanent.

Lipseşte un calendar anual al evenimentelor şi activităţilor de agrement.

Majoritatea activităţilor de agrement sunt desfăşurate în zonele urbane.

Se constată insuficienţa unităţilor de agrement.

Majoritatea ofertelor de servicii turistice nu prevăd individualizarea acestora.

Turistul, de regulă, este un consumator pasiv, mai puţin implicat în desfăşurarea programelor de divertisment.

Perspective

Individualizarea ofertei turistice şi diversificarea produselor turistice.

Stimularea circulaţiei turistice, care reprezintă o sursă  de încasări importante pentru zona rurală inclusă în circuitul turistic.

Asigurarea competitivităţii zonelor rurale unde este dezvoltat agrementul.

Motivarea turiştilor să viziteze zonele de agrement. Motivaţia turistică şi individualizarea ofertei turistice trebuie să ţină cont, pe de o parte, de motivaţiile şi aspiraţiile turiştilor, iar pe de altă parte, de profilul, structura şi specificul zonei turistice. Desfăşurarea activităţii de agrement presupune existenţa unor echipamente adecvate tipului de agrement şi a personalului cu pregătire specială.

  Asigurarea implicării efective a turistului în desfăşurarea programelor de divertisment. Antrenarea acestuia într-o activitate, poate să-l determine pe viitor să aleagă anume această destinaţie pentru odihna.

1.5.  Activitatea excursionistă

1.5.1. Rute turistice

Situaţia actuală

Excursiile în Republica Moldova sunt produse turistice ieftine şi accesibile unui număr mare de clienţi. Cele mai solicitate destinaţii sunt municipiul Chişinău, cramele,  mănăstirile, cetăţile, rezervaţiile naturale şi pensiunile rurale, care formează oferta generală pentru turismul intern şi internaţional.

În 2009 au fost elaborate 5 rute naţionale care cuprind întreg teritoriul ţării. La momentul de faţă , în plan naţional sunt promovate mai intens 20 rute turistice naţionale şi 7 rute ale vinului.

Deficienţe

Majoritatea rutelor  turistice sunt create convenţional, fără suportul informaţional adecvat.

Nu există o metodologie aprobată printr-un act normativ privind crearea, certificarea şi înregistrarea rutelor turistice.

Obiectivele incluse în rute nu sunt certificate.

Rutele turistice nu sunt certificate şi înregistrate.

Foarte puţine rute sunt demarcate în teren.

Nu există o strategie de atragere a noilor consumatori pe piaţa excursiilor la nici una din agenţiile de turism.

Se constată o diversitate redusă de excursii.

Piaţa pentru excursii în Moldova este restrînsă.

Excursionistul naţional formează cel mai important contingent, dar nu este deservit în sistemul turistic (de către agenţiile de turism).

Perspective

Elaborarea şi aprobarea metodologiei privind crearea, certificarea şi înregistrarea rutelor turistice.

Certificarea rutelor elaborate conform standardelor europene.

Dezvoltarea pieţei pentru excursii.

Diversificarea ofertelor turistice orientate spre excursionistul naţional şi dezvoltarea  turismului intern.

Dezvoltarea turismului urban de excursii.

1.5.2. Activitatea ghizilor de turism

Situaţia actuală

În Moldova sunt activi cca 40 ghizi profesionişti de turism, care cunosc traseele spre atracţiile naţionale şi sunt angajaţi de  tur-operatori şi agenţii de turism.

Sunt cca 324 ghizi locali care sunt angajaţi ai 108 muzee şi practică, la solicitare, excursii extra-muzeale spre unele atracţii specifice zonei turistice. Astfel, în raza de 30 km de la oricare obiect turistic din Moldova poate fi angajat un ghid local.

 Ghizii au elaborate trasee, în care sunt recomandate cca 200 obiective de vizitat, în Chişinău şi în republică. Tematica traseelor este, de regulă, de cunoaştere a ţinutului natal sau ale biografiilor unor personalităţi. Unele obiective cu potenţial turistic (vinării, mănăstiri, rezervaţii ştiinţifice) au angajaţi ghizi pentru informarea vizitatorilor, care sunt instruiţi sau la cursuri speciale, sau sunt autodidacţi. Aceştia sunt accesibili doar pentru excursii la atracţiile proprii şi pot fi angajaţi de orice grup de vizitatori,  în urma unei solicitări coordonate în prealabil.

Astfel, apare necesitatea adoptării, la nivel de stat, a mecanismului de asigurare a calităţii serviciilor prestate de către ghizii de turism. În baza politicilor elaborate urmează să fie elucidate mai multe aspecte, cum ar fi: cerinţele faţă de persoanele care vor să practice profesia de ghid, etapele în devenirea ghidului  de turism, structurile de stat şi neguvernamentale implicate în pregătirea şi promovarea în plan profesional, să fie stipulate exigenţele, cărora trebuie să corespundă ghidul de turism: studii superioare, cunoaşterea a 1-2 limbi de circulaţie internaţională, ţinută corespunzătoare şi înfăţişare fizică agreabilă, să cunoască bine istoria şi cultura ţării, viaţa economică şi politică. Ghizii de turism trebuie să facă dovada pregătirii pentru profesie prin atestarea de către o comisie, din care să facă parte cei mai buni specialişti de domeniu.

Deficienţe

Instituţiile de învăţământ nu pregătesc cadre la specialitatea „ghid de turism”. Există doar posibilitatea de frecventare a cursurilor de perfecţionare profesională.

Poate practica activitatea de ghid de turism orice persoană, care a absolvit cursuri de perfecţionare.

Serviciile oferite de unii ghizi de turism adesea sunt la nivel scăzut.

Există un număr insuficient de ghizi care posedă limbi de circulaţie internaţională.

Se constată practicarea activităţii de ghid de către persoane neautorizate şi slab calificate.

Perspective

Adoptarea, la nivel de stat, a mecanismului de asigurare a calităţii serviciilor prestate de către ghizii de turism:

-  includerea în programele de studii a specialităţii “ghid de turism”;

-  elaborarea şi aprobare normelor metodologice privind selectarea, instruirea şi utilizarea ghizilor de turism;

-  elaborarea şi aprobarea  Regulamentului de atestare a ghizilor de turism;

-  atestarea ghizilor de turism şi conferirea acestora a categoriilor de calificare.

1.5.3.  Monitorizarea călătoriilor

Situaţia actuală

Un număr important din vizitatorii ţării din reţeaua organizată de turism procură excursii de la agenţiile de turism. Cetăţenii Republicii Moldova formează cel mai mare contingent de excursionişti.

Fluxul excursioniştilor  este  monitorizat trimestrial de către Agenţia Turismului (la prezentarea rapoartelor de utilizare a voucherelor de către companiile licenţiate în turism) şi Biroul Naţional de Statistică (prelucrarea Formularelor statistice 1-Tur). Datele oficiale colectate reflectă în exclusivitate situaţia excursiilor organizate de agenţii economici licenţiaţi în turism (tur-operatori şi agenţii de turism), informaţii despre alţi organizatori de călătorii scurte prin R. Moldova (structuri de cazare, organizatori de evenimente, structuri deservire delegaţii, etc.) fiind practic imposibil de obţinut din surse oficiale.

 Analizînd datele disponibile, constatăm următoarele:

a) Numărul turiştilor şi excursioniştilor  interni care au călătorit prin intermediul agenţiilor de turism variază, în  2010 scade faţă de 2009, este în creştere în 2011 şi în scădere în 2012, iar în general se atestă o scădere în 2012 faţă de 2009 (vezi fig. 2)

    

Fig. 2. Dinamica numărului turiştilor şi excursioniştilor interni şi a sosirilor turiştilor străini prin intermediul agenţiilor de turism, exprimată pe ani şi în cifre, număr persoane.

b)  Numărul excursioniştilor interni care au călătorit prin intermediul agenţiilor de turism variază, din 2009 pînă 2010 este în scădere, apoi în 2011 a crescut şi iarăşi scade în 2012, în timp ce numărul de turişti este în creştere: 23555 persoane în 2009, 27965 – în 2012 (vezi tabelul 1).

An           Anii	2009	2010	2011	2012
Turişti	23555	27224	27917	27965
Excursionişti	13604	8370	9847	6398
T     Total turism intern	37159	35594	37764	34363

Tabelul 1. Numărul turiştilor şi excursioniştilor.

c) Deşi numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în ţară este în creştere (fig. 2), el este încă destul de mic: 9189 persoane în 2009, 12797 –  în 2012.

d)  În funcţie de scopul vizitei, sosirile se structurează astfel: pentru afaceri, profesionale şi tratament este în continua creştere, iar pentru odihnă şi recreere  din 2009 descreşte pînă în anul 2010 şi apoi pînă în 2012 este în creştere (vezi fig.3).

Fig.3. Dinamica numărului vizitatorilor străini în Republica Moldova, conform scopului vizitei

            Deficienţe

            Datele oficiale colectate reflectă situaţia excursiilor organizate doar de către agenţiile de turism.

            Numărul turiştilor şi excursioniştilor  interni care au călătorit prin intermediul agenţiilor de turism în perioada 2009 – 2012 are un trend negativ (este în scădere).

            Numărul turiştilor străini care au vizitat Moldova în anii 2009 – 2012 este în creştere, dar este foarte mic.

            Numărul turiştilor străini care au vizitat Moldova în scop de odihnă şi recreere denotă o creştere nesemnificativă.

            Perspective

            Revizuirea mecanismului de colectare a datelor statistice privind circulaţia turistică.

            Diversificarea ofertelor turistice bazate pe oferirea posibilităţilor de odihnă şi recreere.

            Desfăşurarea acţiunilor orientate spre:

-  majorarea anuală cu 3 % a numărului turiştilor străini care vizitează Republica Moldova;

-  majorarea anuală cu 4 % a numărului turiştilor în cadrul turismului intern.

1.6.  Infrastructura turistică

1.6.1.      Transport

Situaţia actuală

Din punctul de vedere al turismului internaţional, Moldova se bucură de o amplasare reuşită, aflîndu-se într-o regiune uşor accesibilă pentru turiştii din Uniunea Europeană, dar şi pentru cei din spaţiul CSI.  Astfel, toate tipurile de transport (aerian, auto, feroviar), cu excepţia celui naval,  sunt pe larg utilizate de către vizitatori.  De menţionat că, Portul Internaţional Giurgiuleşti, deşi deţine un terminal modern şi bine dotat, acesta nu înregistrează flux internaţional de pasageri.

Aeroportul Internaţional Chişinău ramîne a fi unica alegere pentru turiştii străini care preferă zborul pentru a ajunge la destinaţie, acesta indicînd o stare generală satisfăcătoare în materie de capacitate şi corespundere la standardele internaţionale, dar pe termen lung se solicită investiţii suplimentare. Totodată, preţul biletelor la cursele aeriene nu sânt competitive pe piaţa din regiune.

Transportul feroviar prezintă o acoperire avantajoasă pe teritoriul republicii, precum şi conexiuni cu cele mai importante oraşe din regiune. În acelaşi timp, vagoanele utilizate sunt de tip vechi, cu restanţe evidente la capitolul confort.

Republica Moldova este străbătută de artere rutiere importante care interconectează pieţele din regiune (3669 km), reţeaua de drumuri locale este şi ea relativ diversificată (6834km). Starea fizică nesatisfăcătoare a căilor rutiere reprezintă o problemă de amploare, care necesită un volum impunător de investiţii. Din fericire, pe parcursul ultimilor ani, în acest sens se observă un progres, în special, datorită ajutorului partenerilor externi ai Republicii Moldova, pentru termenul mediu-lung  fiind preconizat un efort şi mai mare în acest sens.

Deficienţe

Starea fizică a drumurilor în ţară este la nivel foarte scăzut.

Republica Moldova dispune de un singur aeroport.

Preţurile la rutele aeriene nu sunt competitive pe piaţa din regiune.

Transportul feroviar oferă condiţii joase de călătorie.

Transportul naval de călători practic lipseşte.

Preţurile la transportul turistic nu stimulează dezvoltarea turismului intern.

Nu există diferenţiere de preţuri pentru diverse forme de turism, în special pentru turismul social.

Personalul de deservire în  transportul turistic rutier, în special taxi, deţine calificare joasă.

Grupurile sanitare pe arterele rutiere de bază ale ţării sunt insuficiente şi necalitative, iar pe drumurile de importanţă locală lipsesc.

Perspective

Îmbunătăţirea situaţiei fizice a reţelelor rutiere şi  a infrastructurii adiacente (parcări, popasuri, grupuri sanitare).

Majorarea zborurilor low-cost spre principalele destinaţii turistice ce prezintă interes pentru Republica Moldova.

Aplicarea diferenţiată a politicii de preţ în dependenţă de forma de turism

Elaborarea şi aplicarea standardelor de calitate pentru personalul de deservire din transport.

1.6.2. Structuri de cazare şi servire a mesei

Situaţia actuală

La moment, în Republica Moldova activează 257 structuri de cazare şi servire a mesei. Acest număr este suficient pentru deservirea fluxului existent de turişti. Conform legislaţiei în vigoare, structurile de cazare sunt obligate să fie clasificate. Clasificarea se efectuează gratuit. Cu toate acestea doar 93 de structuri din numărul total sunt clasificate.

Deficienţe

Mai mult de jumătate din structurile de cazare nu sunt clasificate, fiind dotate la discreţia proprietarilor, fără garanţii de conformitate la standarde aprobate.

Se denotă un deficit al structurilor de cazare din categoria 2-3 stele în stare adecvată, care ar oferi servicii la preţuri competitive.

Piaţa este suprasaturată de structuri de cazare luxoase, care au o rată de ocupaţie redusă, dar menţin preţuri considerabile.  

Structurile de cazare utilizează o politică rigidă de preţ, indiferent de gradul de utilizare a spaţiilor, oferind acelaşi preţ pentru orice perioadă a anului.

Marea majoritate a structurilor sunt concentrate în capitală sau în oraşele mai mari, în timp ce  majoritatea zonelor rurale nu dispun de unităţi de cazare, sau numărul acestora este foarte limitat.

Staţiunile balneo-climaterice şi taberele de vacanţă pentru copii nu sunt percepute ca elemente ale infrastructurii turistice de către publicul larg, dar nici de autorităţi. Astfel, deşi structurile date deservesc şi cazează numeroşi vizitatori, o parte din care sunt din străinătate, acestea nu sunt clasificate ca structuri de primire turistică, fapt ce împiedică respectarea standardelor respective. 

Perspective

Modificarea cadrului normativ privind clasificarea structurilor de primire turistică, în scopul favorizării dezvoltării sistemului de cazare  de  1 – 2 stele, care să ofere preţuri competitive pe piaţa turistică din regiune.

Intensificarea clasificării structurilor de cazare.

Implementarea unei politici active orientate spre dezvoltarea structurilor de cazare în mediul rural.

Includerea în sistemul de clasificare a tuturor structurilor, care oferă servicii de cazare turistică, conform standardelor internaţionale.

Intensificarea implementării  mecanismului de control al calităţii serviciilor oferite de structurile de cazare.

1.6.3. Informarea turiştilor

Situaţia actuală

Dacă în cazul turiştilor deserviţi de agenţii de turism sau tur-operatori problema informării nu este atît de actuală, deoarece sunt de obicei acompaniaţi de ghizi sau îndrumători, atunci turiştii care călătoresc pe cont propriu întîmpină greutăţi în orientarea pe teritoriul ţării, precum şi la capitolul accesării informaţiei corespunzătoare despre: destinaţii turistice, căi de acces la acestea, structuri de cazare şi servire a mesei, centre/structuri de apelat în cazuri de urgenţă, etc. Situaţia se datorează în primul rînd deficitului de birouri/centru de informare turistică chiar şi în cele mai mari oraşe, nemaivorbind de zonele rurale. Un alt impediment în informarea turistică  este lipsa indicatoarelor turistice rutiere care ar direcţiona persoanele interesate la destinaţiile turistice, sporind în general interesul participanţilor la trafic în acelaşi timp.

Deficienţe

Nivelul de informare despre potenţialul turistic şi serviciile turistice este foarte jos.

Instrumentele de informare şi promovare turistică sunt insuficiente.

Conţinutul indicatoarelor turistice diferă de standardele europene, iar cerinţele faţă de conţinutul, instalarea şi gestionarea indicatoarelor turistice nu sunt aprobate prin act normativ.

Semnalizarea prin indicatoare turistice este la un nivel foarte jos.

Nu există un birou naţional de informare şi promovare turistică

În teritoriu practic lipsesc centrele de informare turistică.

Perspective

Diversificarea instrumentelor de informare şi promovare turistică.

Crearea biroului naţional de informare şi promovare turistică.

Elaborarea cadrului normativ privind crearea şi funcţionarea centrelor de informare şi promovare turistică.

Elaborarea şi aprobarea cerinţelor faţă de conţinutul, instalarea şi gestionarea indicatoarelor turistice.

1.6.4. Amenajarea  destinaţiilor turistice

Situaţia actuală

Nivelul de atracţie şi gradul de vizitare a destinaţiilor turistice depind în mare măsură de amenajarea acestora şi de prezenţa unei infrastructuri adecvate. În acest sens, se constată următoarele. Majoritatea zonelor de protecţie a monumentelor naturale şi antropice nu sunt amenajate pentru vizitatori, iar deţinătorii legali locali nu au un plan de amenajare turistică a acestora. Marea majoritate a atracţiilor este lipsită de cazare, chiar dacă drumul de la Chişinău şi alte surse generatoare de vizitatori este îndelungat. Terasele si structurile de alimentaţie publică sunt rare în imediata apropiere de atracţii. De regulă, acestea sunt amplasate în localităţile din raza obiectului. Inexistenţa acestora creează dificultăţi vizitatorilor individuali. Parcări amenajate pentru automobile şi autocare există doar în preajma atracţiilor majore. Adăposturi pentru agrement au doar unele rezervaţii şi mănăstiri. Acestea sunt făcute din materiale locale, dar fără a lua în calcul confortul mai multor grupuri concomitente de vizitatori. Marea majoritate a obiectelor vizitate nu oferă vizitatorilor adăposturi pentru vremea rea. Grupuri sanitare simple oferă vizitatorilor doar o parte din atracţiile care au o instituţie gestionară (mănăstiri, rezervaţii ştiinţifice, muzee). Apeduct/canalizare au doar atracţiile care au o instituţie gestionară (mănăstiri, rezervaţii, muzee).

Deficienţe      

Obiectivele turistice nu sunt amenajate pentru vizitatori.

Majoritatea atracţiilor turistice nu dispune de cazare.

Căile de acces la obiectivele turistice lasă de dorit.

Este slab dezvoltată infrastructura turistică din teritoriu (unităţi de alimentaţie publică, parcări, grupuri sanitare, puncte de comercializare a suvenirelor, etc.).

În drum spre obiectivele turistice nu există posibilităţi pentru odihnă / împrospătare.

Perspective

Amenajarea obiectivelor turistice.

Amenajarea locurilor de agrement existente.

Crearea şi amenajarea a noi locuri de agrement.

Crearea punctelor de comercializare a suvenirelor.

Amenajarea popasurilor turistice şi a parcărilor, inclusiv pentru rulote.

1.6.5.  Circulaţia turistică   -  Informaţia se actualizează!!!

Sursa: Studiul Analiza Diagnostic a sectorului turismului în Republica Moldova în anii 2003 – 2010

  Republica Moldova este intens vizitată de cetăţenii ţărilor CSI, UE şi din alte ţări, datorită amplasării favorabile. Numărul cetăţenilor străini intraţi în Moldova a crescut de la  357,7 mii în anul 2003 pînă la 1886,3 mii în 2010, sau de 5,3 ori.

  Totodată a crescut şi mobilitatea cetăţenilor moldoveni. Astfel, comparativ cu anul 2003, în anul 2010  aceştia au traversat frontiera de stat cu diferite scopuri de 3,3 ori mai intens, ajungînd la cca. 5 mln persoane (sau în medie fiecare cetăţean al RM a ieşit din ţară de 1,5 ori în 2010). Acest flux important de călători creează oportunităţi pentru dezvoltarea infrastructurii de deservire şi servicii turistice, iar rolul punctelor de acces în ţară creşte tot mai mult.

  Repartizarea fluxurilor de vizitatori străini este de cca. 28,1% din Romania şi UE, 62,9% din Ucraina şi alte ţări CSI. Рrin Aeroportul Internaţional Chişinău intră în ţară cca. 9%. Aceste tendinţe se menţin în timp, cu excepţia anului de criză 2009, cînd fluxurile prin aeroport şi din Vest s-au micşorat simţitor, pentru ca în 2010 situaţia să se echilibreze. Fluxul de călători din CSI nu a resimţit consecinţele crizei din 2009.

  În profil teritorial fluxurile de vizitatori străini se împart dezechilibrat pe teritoriul naţional şi reflectă mai degrabă structura căilor de comunicaţie ale Republicii Moldova cu ţările vecine. Astfel cel mai important flux de vizitatori străini din Est este prin Otaci (23%), urmat de Criva, Tudora şi Palanca (cîte 3%), iar din Vest – Leuşeni (9%), Giurgiuleşti (7%) şi Sculeni (6%).

  Nici unul din aceste puncte nu este dotat cu centre de informare turistică.

  Companiile de turism licenţiate deservesc un număr de sub 0,5% din fluxul de străini intraţi în ţară, clienţi potenţiali pentru consumul turistic pe trasee sau la destinaţie. Aceasta se produce datorită concentrării companiilor de turism în Chişinău şi din insuficienţa de dotări turistice în destinaţiile conectate la punctele de intrare în ţară.

1.7.  Prestarea serviciilor turistice

Situaţia actuală

Serviciile turistice  prestate de către agenţii economici din industria turismului, includ, în special,  cazarea, masa şi transportarea turiştilor, serviciile de agrement, tratamentul balnear, asistenţa turistică şi alte servicii complementare.

Nivelul de competenţă din sectorul prestării serviciilor turistice este redus, ca urmare a lipsei standardelor de performanţă, a standardelor de muncă actualizate, a  standardelor adecvate de instruire şi perfecţionare. Pregătirea pentru prestarea de servicii în domeniul ospitalităţii şi turismului este încă slab dezvoltată şi necesită o atenţie deosebită în anii următori.

Deficienţe

La etapa actuală contrar prevederilor Legii 352 agenţiile de turism formează pachetele de servicii turistice. Impactul asupra pieţei turistice este unul negativ, deoarece marea majoritate a agenţiilor de turism nu dispun de personal calificat, nu dispun de resurse financiare suficiente, nu dispun de tehnologii informaţionale şi platforme operaţionale necesare formării pachetelor de servicii turistice. Toate aceste consecinţe sunt suportate de consumatorii – turişti.

Lipsesc standarde  de calitate pentru serviciile turistice.

Este imperfect mecanismul de control al calităţii serviciilor turistice.

În legislaţie nu există prevederi specifice privind protecţia consumatorului de servicii turistice.

Perspective

Introducerea în Legea 352  a cerinţelor specifice pentru obţinerea statutului de tur-operator.

Includerea în legislaţie a răspunderii contravenţionale pentru încălcarea prevederilor legale la formarea pachetelor de servicii turistice.

Introducerea garanţiei financiare diferenţiate pentru tur-operatori şi agenţii de turism.

Elaborarea şi implementarea standardelor  de calitate pentru serviciile turistice.

Sporirea responsabilităţii din partea agenţilor economici titulari ai licenţei de turism la formarea pachetului de servicii turistice.

Sporirea calităţii produselor şi serviciilor comercializate şi protecţia consumatorilor.

Dezvoltarea pieţei turistice într-un mediu competitiv adecvat şi cu o calitate sporită a serviciilor prestate.

Reducerea riscurilor de achiziţionare a produselor turistice necalitative

Specializarea firmelor  tur-operatoare pe anumite segmente, care ar permite diversificarea ofertelor turistice, capabile să satisfacă cele mai variate doleanţe ale consumatorilor - turişti.

1.8.       Promovare şi marketing

Situaţia actuală

Promovarea Republicii Moldova ca destinaţie turistică pe plan intern şi extern în anii 2009 – 2012 s-a realizat  printr-un şir de activităţi:

1. Organizarea participării anual, de comun cu agenţii economici din industria turismului, la expoziţii internaţionale de specialitate, cu stand naţional, care reflectă potenţialul turistic al ţării, precum şi tradiţiile şi cultura naţională. Pieţele-ţintă în perioada respectivă au fost România, Rusia, Ucraina, Germania, Anglia, Turcia, Japonia,  Israel, etc.

2. Editarea şi difuzarea materialelor promoţionale, cum ar fi:

1) Ghiduri turistice „Moldova Turistică”, „Drumul Vinului”, „Drumul Mănăstirilor”, „Turismul cultural”, „Turismul religios”, „Turismul vitivinicol”, Turismul balnear”, „Turismul rural”, Turismul ecologic”.

2) CD-uri cu filmul promoţional „Moldova-o destinaţie turistică”.

3) Harta turistică a Moldovei.

4) Suvenire cu imagini ale obiectivelor turistice din Moldova.

5) Suvenire cu imprimarea Mărcii Turistice a  Republicii Moldova.

3. Organizarea anuală, de comun cu Centrul Expoziţional “MoldExpo”, a Expoziţiei Internaţionale Specializate de turism, agrement şi industrie hotelieră „Tourism.Leisure.Hotels”.

4. Organizarea anuală a unui tur informaţional pentru reprezentanţii mass-media din ţările, care prezintă interes pentru Republica Moldova.

5. Colaborarea Agenţiei Turismului a Republicii Moldova cu Centrul de Competenţă Dunăreană (DCC) în contextul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunăreană (SUERD), care are drept scop informarea agenţilor economici din domeniul turismului despre noi instrumente on-line de atragere a turiştilor.

6. Înregistrarea cu nr. 23853 în Registrul Naţional a Mărcii Turistice a Republicii Moldova, care a obţinut protecţia pe teritoriul Republicii Moldova pe termen de 10 ani, începînd cu 20 aprilie 2011.

Deficienţe

Lipsa unei politici de promovare a potenţialului turistic şi a planurilor de marketing.

Lipsa centrelor de informare turistică.

Lipsa unui concept de stand naţional pentru participare la expoziţiile internaţionale.

Lipsa spoturilor publicitare privind atractivitatea Republicii Moldova ca destinaţie turistică.

Insuficienţa de colaborare cu statele, care prezintă interes pentru Republica Moldova.

Lipsa de hărţi turistice tematice (hartă rutier-turistică, hărţi cu itinerare turistice pentru diverse forme de turism).

Perspective

Îmbunătăţirea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică prin intensificarea promovării potenţialului turistic.

Elaborarea unei politici de promovare a potenţialului turistic şi a planurilor de marketing.

Crearea centrelor de informare şi promovare turistică.

Elaborarea conceptului unui stand naţional pentru participarea la expoziţiile internaţionale de specialitate.

Elaborarea spotului publicitar video  (10 – 30 sec.), care va avea drept scop formarea unei imagini pozitive a ţării ca destinaţie de turism, atât în plan  intern, cât şi extern.

Elaborarea unui spot publicitar (5 -7 min.) despre potenţialul turistic al Republicii Moldova.

Promovarea spoturilor publicitare prin intermediul companiilor media din ţară şi străinătate, în scopul creşterii gradului de vizibilitate pe principalele pieţe-ţintă.

Editarea hărţii rutier-turistice a Republicii Moldova pentru automobilişti şi a materialelor promoţionale despre potenţialul turistic al ţării.

Includerea rutelor turistice naţionale în rutele turistice internaţionale, cum ar fi „Drumul Vinului”, “Drumul Mănăstirilor”, „Bijuterii medievale: Cetăţile Soroca, Hotin, Suceava”, precum şi promovarea acestora la nivel regional şi internaţional.

Încheierea de noi acorduri de colaborare cu statele, care reprezintă interes pentru Republica Moldova.

Promovarea potenţialului turistic prin intermediul platformelor on-line, spre exemplu Danube.travel a cărei obiectiv major este de a promova Regiunea Dunăreană ca un brand şi o destinaţie de călătorie nouă pentru piaţa europeană şi cea mondială.

1.9.  Pregătirea cadrelor pentru industria turistică a Republicii Moldova

Situaţia actuală

Tendinţele actuale ale economiei de piaţă au influenţat procesele ce derivă în domeniul serviciilor turistice, au acutizat chestiunea privind necesitatea pregătirii cadrelor pentru domeniu şi au solicitat modernizarea activităţii întreprinderilor turistice.

Pregătirea specialiştilor pentru domeniul turism a devenit o chestiune destul de populară în cadrul multor instituţii de învăţămînt, însă cerinţele către pregătirea profesională a angajatului din domeniul turism nu au ajuns la nivelul standardelor internaţionale şi pot fi apreciate la un nivel mediu.

Analizînd situaţia actuală în Republica Moldova privind pregătirea cadrelor pentru industria turistică, putem menţiona că mai multe instituţii de învăţămînt licenţiate pregătesc cadre la Specialitatea „Servicii”, specializarea „Turism şi servicii”. Astfel la Academia de Studii Economice  din Moldova, Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea Agricolă de Stat, Universitatea de Stat de Relaţii Internaţionale, Universitatea Liberă Internaţională, Universitatea Perspectiva, Colegiul de Ecologie ş.a. sunt catedre specializate de „Turism” ( sau „Turism şi servicii hoteliere”, „Turism şi servicii”, „Turism şi nataţie”, alte variaţii). Acestea pregătesc la ambele cicluri pentru frecvenţa la zi şi studii fără frecvenţă absolvenţi, care studiază un număr între 8-17 discipline de specializare, inclusiv patrimoniul ţării, economia turismului, managementul şi marketingul în turism, tehnici de operaţiuni în turism, servicii hoteliere, limbi străine, etc. Anual cca. 800 – 1000 persoane absolvesc instituţiile de învăţămînt la specializarea „Turism”.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

Perfecţionarea cadrelor în turism este asigurată de către Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului din subordinea Agenţiei Turismului, Şcoala Superioară de Turism şi Servicii Hoteliere din cadrul Academiei de Studii Economice  din Moldova şi Centrul de Instruire din cadrul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism. În cadrul acestor instituţii de perfecţionare sunt organizate module de instruire pentru tur-operatori şi agenţii de turism, precum şi pentru structuri de cazare. Este propus un număr de  5 - 10 discipline privind  managementul şi marketingul în turism, geografia turismului, tehnicile operaţionale în turism, administrarea afacerilor în turism/structuri de primire turistică, managementul serviciilor turistice/structurilor de primire turistică, director/manager în turism/structură turistică, ghid de turism, comercializarea serviciilor, tehnologii informaţionale, economie şi contabilitate, turism rural.  Anual cca 420 persoane, angajate în cîmpul muncii, îşi perfecţionează studiile şi abilităţile practice în domeniul turism.

Situaţia privind pregătirea cadrelor din industria turismului per ansamblu în Republica Moldova este relativ bună, însă există o serie de probleme şi dificultăţi ce urmează a fi înlăturate. Factorul uman bine pregătit în domeniul prestării serviciilor turistice este determinant şi din aceste considerente este necesar de a depista problemele existente şi a propune soluţii, pentru a obţine servicii turistice de calitate.

Deficienţe

Lipsa unui studiu privind cererea şi oferta de cadre pe piaţa turistică.

Programe de învăţămînt neajustate cerinţelor actuale ale pieţei turistice şi necorelate cu standardele internaţionale.

Insuficienţa cadrelor didactice pregătite teoretic şi practic conform  standardelor internaţionale în domeniu.

Calitatea joasă a pregătirii practice a absolvenţilor, prevalarea disciplinelor teoretice şi minimalizarea dezvoltării abilităţilor practice.

Lipsa unui parteneriat între instituţiile de învăţămînt licenţiate, autorităţile publice şi agenţii economici din domeniu privind programele de studiu şi realizarea stagiului studenţilor.

Insuficienţa echipamentului şi materialelor didactice adecvate pentru industria turismului, precum şi a bazelor pentru practica de producţie în procesul de formare profesională.

Lipsa unui schimb de experienţă cu ţările vecine privind pregătirea cadrelor din turism.

Activitatea unilaterală de perfecţionare a cadrelor din domeniu.

Nivelul înalt de fluctuaţie a cadrelor.

Perspective

Efectuarea unui studiu privind cererea şi oferta de cadre pe piaţa turistică.

Ajustarea programelor de pregătire a specialiştilor din ramura turistică la cerinţele pieţei (revizuirea curriculum-urilor universitare, elaborarea programelor de studii pentru noi specialităţi şi meserii, dotarea instituţiilor cu materiale didactice şi echipamentul necesar, stagiul specialiştilor peste hotare).

Diversificarea posibilităţilor de perfecţionare a cadrelor (organizare seminare, conferinţe, mese rotunde, schimb de experienţă, perfecţionarea specialiştilor peste hotare).

Crearea unui parteneriat între autorităţile publice, instituţiile de învăţămînt şi agenţii economici din domeniu privind programele de studiu şi realizarea stagiului studenţilor.

Elaborarea unui program de motivare a specialiştilor din domeniu.

Semnarea unor acorduri privind schimbul de experienţă cu ţările vecine privind pregătirea cadrelor în domeniu.

Instruirea tur-operatorilor privind formarea pachetelor turistice prin intermediul tehnologiilor informaţionale.

Invitarea, de peste hotare, a  specialiştilor IT din turism, pentru instruire şi transfer de noi tehnologii în prestarea serviciilor turistice.

1.10.   Evidenţa statistică şi indicatorii de bază ai activităţii turistice în Republica Moldova

La nivel internaţional evidenţa statistică în domeniu se efectuează prin implementarea, în cadrul organelor de statistică naţionale, a  Conturilor Satelit pentru Turism TSA: RMF 2008. Republica Moldova nu utilizează acest mecanism de evidenţă statistică, ceea ce poziţionează negativ ţara la nivel internaţional, prin indicatorii turistici neînsemnaţi.

Drept indicatori de bază vom examina numărul agenţiilor de turism şi numărul angajaţilor în ele, numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, numărul turiştilor deserviţi de agenţiile de turism şi tur-operatori, volumul încasărilor din activitatea turistică şi ponderea lor în PIB.

De menţionat că indicatorii de bază în domeniul turismului, utilizaţi în Republica Moldova sunt în creştere. Conform Biroului Naţional de Statistică, aceşti indicatori au următoarele caracteristici şi evoluţii:

  1. Numărul agenţilor economici, titulari ai licenţei de turism a crescut de la 238 în anul 2003 la 444 în anul 2012. Totodată, numărul angajaţilor a scăzut de la 1927 în anul 2003 la 1472 - în 2012 (vezi fig. 4).  De menţionat, că majoritatea agenţilor economici sunt concentraţi în capitală, iar în 17 raioane nu activează nici o agenţie de turism.

Fug. 4. Dinamica, pe ani, a numărului tur-operatorilor şi a agenţiilor de turism

şi personalul angajat

2. Evoluţia numărului turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare în anii 2009 – 2012 este următoarea  (vezi tabelul 2).

Ani / indicatori	2009	2010	2011	2012
Număr turişti, total	227888	229893	248309	268189
Din total, turişti moldoveni	168325	166300	173309	179233
Din total, turişti străini	59563	63593	75000	88956

Tabelul 2. Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare în anii 2009 – 2012

3. Cu referire la numărul de turişti, deserviţi de agenţii de turism şi tur-operatori,  a  volumului încasărilor din activitatea turistică şi ponderea în PIB a încasărilor din activitatea turistică situaţia este următoarea (vezi tabelul 3).

·              numărul total al turiştilor deserviţi de agenţiile de turism este în permanentă creştere;

·              este în permanentă creştere şi numărul turiştilor în cadrul turismului emiţător;

·              numărul turiştilor în cadrul turismului receptor variază, dar trendul este pozitiv;

·              numărul turiştilor în cadrul turismului intern de asemenea variază, dar trendul este negativ;

·              volumul încasărilor din activitatea de turism a crescut de cca 3 ori, de la 546,5 mln lei în 2009 pînă la 1597,4 mln lei în 2012.   (Notă. Considerăm o eroare de calcul volumul încasărilor în anul 2012, care practic s-a dublat faţă de 2011, numărul turiştilor fiind în creştere cu 9,3 mii persoane);

·              a sporit şi ponderea în PIB a volumului încasărilor din activitatea turistică.

Cu toate acestea în Republica Moldova balanţa de plăţi rămîne a fi negativă la compartimentul dezvoltarea turismului internaţional. În componenţa încasărilor din turismul internaţional ponderea majoră o deţine turismul emiţător, care este în creştere permanentă. Resursele financiare achitate în străinătate de rezidenţii Republicii Moldova nu pot fi compensate de la fluxul de turişti străini care vizitează Republica Moldova, deoarece numărul lor rămâne a fi destul de mic.

Dinamica 2009-2010

	2009				2010
	Total	Turism intern	Turism receptor	Turism emiţător	Total	Turism intern	Turism receptor	Turism emiţător
Număr turişti, mii pers.	139,6	37,2	9,2	93,3	161,8	35,6	9,0	117,2
Volum încasări, mln lei	546,5	88,6	7,5	440,3	708,1	83,9	17,9	606,3
Ponderea în PIB	0,91%	-	-	-	0,98%	-	-	-

Dinamica 2011-2012

	2011				2012
	Total	Turism intern	Turism receptor	Turism emiţător	Total	Turism intern	Turism receptor	Turism emiţător
Număr turişti, mii pers.	184,6	37,8	10,8	136,1	194,0	34,4	12,8	146,8
Volum încasări, mln lei	860,0	93,2	26,5	740,3	1597,4	123,0	29,6	1444,8
Ponderea în PIB	0.91%	-	-	-	1.84%	-	-	-

Tabelul 3. Dinamica, pe ani, a numărului turiştilor, a volumului încasărilor din activitatea turistică şi ponderea în PIB a încasărilor din activitatea turistică

1.11.   Analiza SWOT a domeniului turismului

Puncte forte (S)	Puncte slabe (W)
1. Poziţionarea turismului ca ramură prioritară a economiei RM 2. Disponibilitatea de resurse turistice naturale şi antropice 3. Existenţa cadrului legislativ şi normativ în domeniu 4. Implementarea proiectelor în domeniul turismului cu finanţare de la bugetul de stat  5. Implementarea strategiilor şi programelor de dezvoltare a turismului în diferite raioane 6. Disponibilitate de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi alimentare moderne 7. Existenţa sălilor de conferinţe dotate cu utilaj modern 8. Funcţionarea a 2 centre de perfecţionare şi reciclare profesională a cadrelor din industria turismului 9. Activitatea diverselor asociaţii de specialitate 10. Republica Moldova este membru al organismelor internaţionale care sprijină dezvoltarea turismului (Organizaţia Mondială a Turismului a Naţiunilor Unite, Centrul de Competenţă Dunăreană, OCEMN,  GUAM, Consiliul pentru Turism al CSI, etc.)	1. Legislaţie turistică nealiniată la standardele europene 2. Cadru legislativ şi normativ insuficient şi neactualizat 3. Insuficienţa capacităţilor umane calificate în gestionarea domeniului şi prestarea serviciilor de calitate 4. La nivel central, lipseşte cadrul instituţional pentru implementarea politicilor statului în domeniu 5. Lipsa Birourilor de Informare Turistică funcţionale în misiunile diplomatice ale Moldovei acreditate peste hotare 6. Număr limitat de tur-operatori şi agenţii de turism care formează şi comercializează produse turistice autohtone 7. Insuficienţă de hoteluri turistice de categoria 2-3 stele, care ar contribui la dezvoltarea turismului receptor prin preţuri atractive, competitive pe piaţa turistică internaţională. 8. Costuri mari la serviciile de cazare în structurile de primire turistică autohtone 9. Număr redus de structuri de cazare în mediul rural unde sunt amplasate obiectivele turistice. 10. Număr redus de structuri de cazare clasificate 11. Indicatoare turistice insuficiente 12. Lipsa panourilor informaţionale în apropierea obiectivelor turistice 13. Parc de autocare turistice învechit 14. Lipsa, la majoritatea obiectivelor turistice şi la muzee, a personalului calificat şi cunoscător de limbi de circulaţie internaţională 15. Datele statistice sunt calculate eronat şi nu reflectă situaţia reală a domeniului 16. Nu este ţinută evidenţa turiştilor individuali 17. Eficienţa slabă a mecanismului de control a respectării calităţii serviciilor turistice prestate
Oportunităţi (O)	Ameninţări (T)
1. Ospitalitate tradiţională. 2. Poziţionare strategică benefică a ţării (hotar cu CSI şi cu Uniunea Europeană). 3. Lipsa necesităţii de vize pentru cetăţenii ţărilor membre UE, SUA, Japoniei. 4. Reducerea numărului de ţări care au statut de ţară cu risc sporit de migraţie, luându-se ca bază lista aprobată de Uniunea Europeană.  5. Conexiuni aeriene cu principalele noduri aeroportuare 6. Liberalizarea preţurilor la cursele aeriene şi demonopolizarea sectorului aviatic 7. Existenţa proiectelor de asistenţă externă pentru dezvoltarea turismului 8. Număr mare de evenimente cu atractivitate turistică: cultural-artistice, sportive, de agrement 9. Brand cunoscut de ţară vitivinicolă 10. Disponibilitate de crame vinicole de unicat în lume 11. Pătrunderea masivă a tehnologiilor informaţionale în sfera de servicii 12. Existenţa suportului  politic.	1. Infrastructură slab dezvoltată la obiectivele turistice de interes naţional şi internaţional 2. Nivel scăzut de cunoaştere, în Europa şi în lume, a Moldovei ca destinaţie turistică 3. Lipsa climatului investiţional favorabil pentru investitorii, care să dezvolte infrastructura structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi alimentare pentru turismul de masă. 4. Competitivitate redusă a ofertei turistice a RM (costuri înalte pentru viza de intrare în Republica Moldova, costuri înalte la cursele aeriene deservite de companiile aeriene autohtone) 5. Număr extrem de limita de obiective incluse în lista patrimoniului UNESCO şi în cartea recordurilor Guiness Insuficienţa resurselor financiare pentru acţiuni de promovare a domeniului: expoziţii, materiale promoţionale, susţinere financiară a proiectelor din domeniu, etc. 6. La nivel local, este insuficientă gestionarea domeniului 7. Lipsa sau amenajarea necorespunzătoare a grupurilor sanitare la intrarea în ţară, cît şi la staţiile PECO, menite să deservească grupurile de turişti străini pe rutele turistice naţionale

1.12.   Analiza PEST (Analiza situaţiei externe)

Orice instituţie publică face parte dintr-un mediu specific, care influenţează şi condiţionează acţiunea factorilor de conducere. În funcţie de influenţa factorilor interni şi externi, Agenţia Turismului a determinat priorităţile sale de activitate pe termen scurt, mediu şi de durată. Astfel au fost apreciate atît riscurile şi măsurile aferente diminuării acestora, cît şi oportunităţile care pot favoriza dezvoltarea durabilă a turismului într-un orizont de timp bine determinat.

Analiza PEST include factori politici, economici, sociali şi tehnologici care ar putea influenţa asupra dezvoltării durabile a turismului.

Luînd în consideraţie specificul turismului din Republica Moldova, Agenţia Turismului a identificat o serie de factori externi care au impact direct asupra activităţii ramurii turistice.

1.12.1. Factorii politici

Factorii politici au un impact major la determinarea destinaţiilor turistice de către potenţialii turişti externi. Instabilitatea politică contribuie negativ în cel mai direct mod asupra preferinţelor turiştilor.

Din categoria acestor factori putem enumera:

a)    Influenţa politicienilor, alături de alte organizaţii cu impact major în viaţa publică (mass-media, organizaţii nonguvernamentale), în anumite domenii de activitate de interes larg.

b)   Politicile şi strategiile guvernamentale, care stabilesc priorităţi, obiective, direcţii de activitate a căror îndeplinire revine Agenţiei Turismului. În acest context, instituţia trebuie să -şi mobilizeze din interior resursele umane, financiare şi tehnice în vederea îndeplinirii acestor responsabilităţi. Documentele de programe stabilite de nivelul politic (Guvern, Parlament) pot determina inclusiv adaptarea organizaţională (reorganizarea structurii, stilul de management, orientarea către alţi parteneri (publici, naţionali, internaţionali).

Sunt foarte importante aspectele ce ţin de cooperarea internaţională şi politica de vecinătate cu UE, a căror promovare implică apariţia de noi strategii, instrumente financiare. Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană necesită capacităţi profesionale avansate şi eforturi sporite.

Cooperarea la nivel internaţional se realizează în baza de acorduri în domeniul turismului încheiate de Republica Moldova cu 22 de state, precum şi prin intermediul diverselor structuri internaţionale şi regionale, dintre care menţionăm  următoarele:

-  Organizaţia Mondială a Turismului a Naţiunilor Unite (UNWTO);

-  Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN);

-  Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (ODDE) GUAM;

-  Consiliul pentru Turism al CSI;

-  Centrul de Competenţă Dunăreană (DCC).

  În această ordine de idei, este primordial ca politica de stat în domeniul turismului să fie axată pe optimizarea legislaţiei turistice, înlăturarea deficienţelor,  perfecţionarea infrastructurii şi alinierea ei la cele mai avansate practici internaţionale.

1.12.2.  Factorii economici

Turismul, importantă ramură a economiei naţionale, caracterizată printr-un spectru larg de activităţi, are la această etapă, sarcini multiple pe linia creşterii eficienţei sale economico-sociale, a sporirii aportului său la produsul intern brut, la echilibrarea balanţei comerciale şi de plăţi, paralel cu asigurarea celor mai bune condiţii pentru odihnă şi recreerea turiştilor autohtoni şi străini.

Pe lângă efectele economice şi sociale directe, turismul determină obţinerea unor efecte indirecte, prin impulsionarea celorlalte ramuri şi sectoare ale economiei naţionale prin efectul multiplicator ce se referă la industrie, agricultură, transport, servicii adiţionale.

Pe lîngă aspectele enumerate mai sus, turismul reprezintă barometrul bunăstării populaţiei. Cu cît circulaţia turistică sporeşte, cu atît nivelul de viaţă este în creştere.

Ciclul economic prin care trece ţara este însoţit de scăderea volumelor de producţie, micşorarea activităţilor de afaceri şi respectiv, iar în consecinţă - diminuarea posibilităţilor de organizare a odihnei din partea marii majorităţi ai populaţiei.

Dintre aspectele care influenţează turismul în mod pozitiv putem menţiona creşterea, în ultimii ani, a indicatorilor de bază ai activităţii turistice şi a ponderii turismului în PIB.

1.12.3. Factorii sociali.

Aceştia au un impact indirect asupra activităţii turistice.

Interesată de politica de dezvoltarea a ramurii turistice este întreaga societate.

Aşteptările populaţiei sînt orientate spre stabilitatea sistemului de protecţie socială, diminuarea corupţiei, circulaţie liberă cu UE, sporirea transparenţei. Este de menţionat că asupra activităţii sectorului turistic influenţează şi aspectul social ca: accesul persoanelor vulnerabile la pachete turistice sociale, celor cu  maladii la staţiunile baleneo-climaterice, elevii şi studenţii la pachete turistice cu preţ redus în interiorul ţării. Aspectul social este condiţionat şi de antrenarea populaţiei în prestare de servicii, deservire, furnizare de produse destinate consumului turistic. Este de menţionat că în ultimii ani este în creştere interesul locuitorilor pentru consumul de servicii turistice şi nivelul cheltuielilor populaţiei în scop turistic.

Totodată, influenţează negativ domeniul cazurile frecvente de fraudă / înşelăciune a persoanelor din partea prestatorilor de servicii turistice.

1.12.4. Factorii tehnologici

În perioada pe care o parcurgem şi cel puţin, în cea imediat următoare, resursele tradiţionale ale afacerilor–oameni, maşini, materiale, bani – se completează cu cea de-a cincea resursă – tehnologiile informaţionale. Avînd în vedere rapiditatea cu care se dezvoltă piaţa tehnologiilor informaţionale pe plan mondial şi naţional, precum şi facilităţile pe care le oferă în dezvoltarea activităţilor specifice, este necesară analiza acestor factori din perspectiva priorităţilor stabilite pentru industria turistică pe termen mediu şi de durată.

Capitolul II. Definirea problemelor care necesită implicarea Guvernului

  Analizînd deficienţele şi problemele sectorului turistic, expuse în capitolul anterior, acestea pot fi grupate în cîteva categorii.

1. Cadrul legislativ şi normativ este învechit. Legea de bază necesită modificări esenţiale. Recomandările de bază ale UNWTO se regăsesc doar parţial în Legea 352. Multe segmente ale sectorului nu dispun de reglementări,  de ex. ghizii de turism, rutele turistice, etc.  Piaţa turistică, în special în plan internaţional, se dezvoltă mai rapid decît cadrul normativ, formîndu-se unele goluri în reglementări. Domeniul statistică nu utilizează Conturile satelit pentru turism, recomandate de UNWTO în 2008. În această situaţie, este necesară perfecţionarea legislaţiei turistice în conformitate cu cerinţele pieţei turistice, racordate la standardele europene.

2. Alt set de probleme ţine de imaginea slabă a Republicii Moldova ca destinaţie turistică. Deşi sunt întreprinse anumite acţiuni de promovare, acestea sunt insuficiente. Este necesară intensificarea valorificării şi dezvoltării formelor de turism şi agrement, extinderea colaborării internaţionale, diversificarea instrumentelor şi mecanismelor de informare turistică, etc. Aceste acţiuni vor avea ca rezultat recunoaşterea domeniului turismului în plan naţional şi internaţional drept unul din sectoarele de bază ale economiei naţionale.

3. Partea cea mai slabă în activitatea excursionistă, ca parte a pachetelor de servicii turistice îl constituie lipsa informaţiei despre obiectivele turistice (sunt cunoscute doar cele mai vizitate), dar şi starea nesatisfăcătoare a destinaţiilor turistice, infrastructura turistică slab dezvoltată (lipsă drumuri de acces, parcări, grupuri sanitare, etc.).  Problema se propune a fi soluţionată prin dezvoltarea regională a turismului, colaborarea mai intensă cu APL, implementarea în teritoriu a proiectelor de amenajare a destinaţiilor, toate acestea urmărind, în consecinţă,  dezvoltarea  turismului intern şi receptor.

4. Un set de probleme majore ţine de nivelul de pregătire a cadrelor de specialitate, care are influenţă directă asupra calităţii serviciilor turistice şi influenţează competitivitatea pieţei turistice a Republicii Moldova. Lipsa controlului activităţii agenţilor pieţei turistice are drept rezultat prestarea unor servicii, ce nu corespund  standardelor aprobate (cazare), iar în unele cazuri prejudicierea / înşelăciunea  beneficiarilor de servicii turistice.

5. Pătrunderea tot mai insistenţă a tehnologiilor informaţionale pe piaţa de servicii impune standarde şi mecanisme noi de informare turistică şi stare servicii. Tot mai frecvente sunt aplicaţiile electronice utilizate de turişti în procesul de organizare a călătoriilor, pornind de la mecanismele de informare (site-uri, tururi virtuale, etc.) şi încheind cu rezervări şi achitări on-line. O tehnologie modernă astăzi, mîine poate fi deja depăşită, de aceea tehnologiilor informaţionale urmează să le acordăm atenţie deosebită, implementînd în permanenţă  tehnologii noi.

Capitolul III. Scopul Strategiei, Obiectivele generale şi specifice

Scopul Strategiei: Impulsionarea activităţii turistice în Republica Moldova prin dezvoltarea turismului intern şi receptor

Obiective generale şi specifice: SDT „Turism 2020” stabileşte următoarele obiective generale şi specifice:

Obiectiv general 1. Perfecţionarea legislaţiei turistice în conformitate cu cerinţele pieţei turistice, racordate la standardele europene

Pentru realizarea acestui obiectiv general sunt stabilite 9 obiective specifice.

1. Elaborarea cadrului normativ privind evaluarea patrimoniului turistic şi regionalizarea turistică.

2. Elaborarea cadrului normativ privind rutele turistice, indicatoarele turistice.

3. Perfecţionarea cadrului normativ privind delimitarea atribuţiilor tur-operatorilor şi a agenţiilor de turism.

4. Perfecţionarea cadrului normativ privind asigurarea calităţii serviciilor turistice.

5. Perfecţionarea cadrului normativ privind protecţia consumatorilor de servicii turistice.

6. Elaborarea cadrului normativ privind activitatea  ghizilor de turism.                               

7. Elaborarea mecanismului de organizare şi funcţionare a centrelor de informare şi promovare turistică.

8. Simplificarea procedurilor ce ţin de iniţierea afacerilor în domeniul turismului rural.

9. Perfecţionarea mecanismului de raportare statistică.

Obiectiv general 2. Valorificarea potenţialului turistic naţional şi promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică

Pentru realizarea obiectivului sunt stabilite 9 obiective specifice.

1. Diversificarea instrumentelor de promovare turistică.

2. Includerea potenţialului turistic naţional în circuitul turistic internaţional.

3. Valorificarea formelor de turism active la etapa actuală.

4. Dezvoltarea formelor de turism ce necesită a fi impulsionate.

5. Dezvoltarea unor forme de turism de perspectivă.

6.  Diversificarea şi valorificarea tipurilor de agrement.

7. Îmbunătăţirea colaborării dintre agenţii pieţei turistice din Republica Moldova şi  serviciile consulare ale ţărilor cu principalele destinaţii turistice solicitate de către cetăţenii Republicii Moldova.

8.  Diversificarea destinaţiilor  turistice pentru turismul emiţător în baza acordurilor ce urmează a fi încheiate cu statele care prezintă interes pentru turiştii din Republica Moldova.

9. Colaborarea cu diaspora pentru promovarea imaginii ţării şi atragerea turiştilor străini.

Obiectiv general 3. Dezvoltarea regională a turismului

Pentru realizarea obiectivului sunt stabilite 6 obiective specifice.

1. Efectuarea regionalizării turistice a ţării.

2. Identificarea şi valorificarea oportunităţilor investiţionale. 

3. Susţinerea şi stimularea agenţilor economici din industria turistică care contribuie la dezvoltarea turismului intern şi receptor .

4. Modernizarea infrastructurii turistice şi amenajarea destinaţiilor turistice.

5. Crearea unei Zone turistice-pilot.

6. Crearea unui mecanism eficient de colaborare cu APL.

Obiectiv general 4. Sporirea nivelului de pregătire a cadrelor de specialitate şi a  calităţii serviciilor turistice

Pentru realizarea obiectivului sunt stabilite 4 obiective specifice.

1. Ajustarea programelor de pregătire a specialiştilor din ramura turistică la cerinţele pieţei. 

2. Diversificarea posibilităţilor de perfecţionare a cadrelor.

3. Sporirea nivelului de respectare a standardelor de calitate în turism.

4. Contracararea fenomenului activităţii ilicite şi muncii la negru în turism.

Obiectiv general 5. Modernizarea tehnologică a industriei turistice prin utilizarea tehnologiilor informaţionale

Pentru realizarea obiectivului sunt stabilite 4 obiective specifice.

1. Crearea şi implementarea mecanismului de evidenţă, în format electronic, a potenţialului turistic al ţării.

2. Crearea şi implementarea mecanismului de raportare în format electronic.

3. Trecerea treptată la  prestarea, în format electronic, a serviciilor turistice.

4. Diversificarea instrumentelor de promovare turistică în format electronic.

Capitolul IV. Măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor şi rezultatelor scontate

Pentru realizarea obiectivelor Strategiei sunt preconizate direcţii concrete de acţiune, expuse în continuare pentru fiecare dintre obiectivele generale şi specifice.

Obiectiv general 1. Perfecţionarea legislaţiei turistice în conformitate cu cerinţele pieţei turistice, racordate la standardele europene

O.S. 1. Elaborarea cadrului normativ privind evaluarea patrimoniului turistic şi regionalizarea turistică va prevedea elaborarea şi aprobarea Registrului turismului (conţinutul, modalitatea de ţinere a Registrului, utilizarea datelor din Registru, corelarea cu diverse baze de date, etc.), elaborarea mecanismului de evaluare a potenţialului turistic al UAT în baza Registrului turismului, şi anume: determinarea obiectivelor turistice care vor fi evaluate, stabilirea mecanismului de evaluare şi modalităţii de acordare punctajului pentru UAT, etc., iar în continuare elaborarea criteriilor de regionalizare turistică a ţării şi reflectare a zonelor turistice în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (stabilirea anumitor criterii pentru evidenţierea regiunilor cu o concentraţie mai mare de resurse turistice, delimitarea regiunilor evidenţiate, condiţii / facilităţi pentru agenţii economici care investesc în regiunile evidenţiate, pentru APL care utilizează regiunile evidenţiate, etc.)

O.S. 2. Elaborarea cadrului normativ privind rutele turistice, indicatoarele turistice are drept rezultat includerea noţiunilor vizate în legislaţie, elaborarea unor norme metodologice, în care să fie expuse cerinţele şi condiţiile privind crearea, certificarea şi  înregistrarea rutelor turistice, în special: cine elaborează, după care criterii, ce înseamnă verificare, ce include fişa tehnică, cum se duce evidenţa rutelor elaborate, dreptul de autor, utilizarea rutelor, etc.

Pentru semnalizarea turistică va fi elaborat un regulament sau un standard, în care vor fi stipulate cerinţele privind confecţionarea şi utilizarea indicatoarelor turistice, în conformitate cu standardele europene: conţinutul indicatoarelor turistice, de asemenea: cine comandă, cine confecţionează, cine instalează, cine e  responsabil de întreţinerea indicatoarelor, sancţiuni pentru deteriorări intenţionate, etc.

O.S. 3. Perfecţionarea cadrului normativ privind delimitarea atribuţiilor tur-operatorilor şi a agenţiilor de turism are drept scop sporirea responsabilităţii din partea agenţilor economici, titulari ai licenţei de turism, la formarea pachetului de servicii turistice, sporirea calităţii produselor şi serviciilor comercializate şi protecţia consumatorilor.

Obiectivul va fi realizat prin  introducerea în Legea 352  a cerinţelor specifice pentru obţinerea statutului de tur-operator, a răspunderii contravenţionale pentru încălcarea prevederilor legale la formarea pachetelor de servicii turistice şi a garanţiei financiare distincte faţă de cea a agenţiilor de turism.

Modificările operate în legislaţia turistică  vor crea premise pentru dezvoltarea pieţei turistice într-un mediu competitiv adecvat şi cu o calitate sporită a serviciilor prestate, vor contribui la reducerea riscurilor de achiziţionare a produselor turistice necalitative, iar firmele tur-operatoare vor avea posibilitatea de specializare pe anumite segmente, care ar permite diversificarea ofertelor turistice, capabile să satisfacă cele mai variate doleanţe ale turiştilor.

O.S. 4. Perfecţionarea cadrului normativ privind asigurarea calităţii serviciilor turistice va fi realizat prin includerea în Legea 352 a tipurilor de contracte în turism şi reglementarea tipologică a contractelor în turism, care va conţine modificarea modelului contractului turistic privind prestarea de servicii turistice între agentul economic - posesor de licenţă de turism şi beneficiarul serviciilor turistice, precum şi elaborarea contractelor tipologice noi în turism: contract de agent, contract de agrement, contract de comodat, contract de transport a turiştilor, contract de pensiune.

De asemenea, vor fi modificate cerinţele şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei, în dependenţă de categoria solicitată, şi revăzute cerinţele privind transportul turistic. La I etapă,  se va propune modificarea cerinţelor din   Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje, referitor la: calcularea tarifelor la transportul turistic, calcularea tarifelor în dependenţă de tipul de turism (ex. Turism social), controale şi sancţiuni în domeniul transportului internaţional de pasageri, etc.

 Mecanismul de asigurare a calităţii serviciilor turistice va prevedea şi controlul activităţii turistice. În acest scop va fi elaborat un Regulament cu privire la efectuarea, în baza factorilor de risc, a  controalelor privind activitatea agenţilor pieţei turistice.

  O.S. 5. Perfecţionarea cadrului normativ privind protecţia consumatorilor de servicii turistice 

  Dintre reglementările majore care urmează să sporească protecţia consumatorilor de servicii turistice de menţionat includerea în legislaţie a prevederilor privind garanţia financiară, elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind garanţia financiară, elaborarea Regulamentului de utilizare a Mărcii Turistice de Stat a Republicii Moldova, elaborarea standardelor de calitate a serviciilor turistice, elaborarea mecanismului de certificare a serviciilor turistice.

O.S. 6. Elaborarea cadrului normativ privind activitatea  ghizilor de turism.        

Obiectivul va fi realizat prin elaborarea şi aprobarea modificărilor în legislaţie privind ghizii de turism: cine poate deveni ghid de turism, cine aprobă condiţiile de selectare, instruire şi utilizare a ghizilor de turism, cum se atestă nivelul de calificare, ce constituie contravenţii în activitatea ghizilor, etc. Cadrul normativ va mai conţine un Regulament cu privire la atestarea ghizilor de turism, în care se vor expune categoriile ghizilor,  procedura de atestare, cerinţe pentru activitate, controlul activităţii, etc. şi Norme metodologice  privind selectarea, instruirea şi utilizarea ghizilor de turism.

O.S.  7. Pentru Elaborarea mecanismului de organizare şi funcţionare a centrelor de informare şi promovare turistică, în lege vor fi introduse prevederi privind condiţiile de organizare şi funcţionare a centrelor de informare şi promovare turistică, va fi extinsă lista structurilor care au  dreptul de a constitui centre şi expuse atribuţiile CIT, după care va urma elaborarea Regulamentului – cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea centrelor de informare şi promovare turistică

  O.S. 8. Simplificarea procedurilor ce ţin de iniţierea afacerilor în domeniul turismului rural va începe prin elaborarea şi includerea în legislaţie a prevederilor privind iniţierea afacerilor în domeniul turismului rural, şi anume: introducerea unui capitol separat, “Dezvoltarea turismului rural”, în Legea 352; simplificarea, în lege,  a cerinţelor de clasificare a  structurilor de primire turistică din spaţiul rural, modificarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi servire a mesei.

  O.S. 9. Perfecţionarea mecanismului de raportare statistică conţine următoarele direcţii de acţiune:

- perfecţionarea mecanismului  de colectare a datelor statistice privind încasările din activitatea turistică, realizată prin modificarea, în formularele statistice 1-Tur şi 1-B-SC, a prevederilor privind turismul receptor, încasările şi scopul vizitei;

- elaborarea cadrului legislativ şi normativ pentru introducerea tehnologiilor informaţionale în procesul de colectare a datelor statistice, care va conţine: includerea în legislaţie a prevederilor privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în domeniul turismului, elaborarea şi aprobarea formularelor electronice de raportare prin reţeaua internet, cu aplicarea semnăturii digitale, elaborarea şi aprobarea Regulamentului pentru utilizarea formularelor electronice de raportare;

- trecerea treptată la  utilizarea, de către Biroul Naţional de Statistică, a Conturilor Satelit în Turism TSA: RMF 2008. Printre acţiunile primare  se conţin: aprobarea în legislaţie a prevederilor privind implementarea Conturilor Satelit în Turism, urmată de elaborarea şi aprobarea Regulamentului de implementare a Conturilor Satelit în Turism TSA: RMF 2008.

Obiectiv general 2. Valorificarea potenţialului turistic naţional şi promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică

O.S. 1. Diversificarea instrumentelor de promovare turistică, va conţine elaborarea unei politici de promovare a potenţialului turistic şi a planurilor de marketing, crearea Biroului de Informare şi Promovare Turistică; elaborarea, editarea şi difuzarea materialelor promoţionale: spoturi publicitare, hărţi, ghiduri turistice;  organizare de evenimente cu caracter turistic; utilizarea Mărcii Turistice de Stat a Republicii Moldova, participarea la expoziţii de pofil în ţară şi peste hotare, etc.

O.S. 2. Includerea potenţialului turistic naţional în circuitul turistic internaţional  se va realiza prin certificarea rutelor şi obiectivelor turistice, conectarea rutelor naţionale la rutele turistice europene, crearea rutelor turistice comune cu ţările vecine (de ex. „Drumul vinului”, „Drumul mănăstirilor”, „Bijuterii medievale: Cetăţile Hotin, Soroca, Suceava”) , etc.

O.S. 3. Valorificarea formelor de turism active la etapa actuală  va conţine acţiuni privind dezvoltarea turismului viti-vinicol, de afaceri, rural, balnear, religios, de excursii.

O.S. 4. Dezvoltarea formelor de turism ce necesită a fi impulsionate va conţine acţiuni privind dinamizarea turismului cultural, gastronomic,  social, sportiv,  automobilistic, de week-end, urban, nostalgic şi ecologic.

O.S. 5. Dezvoltarea unor forme de turism de perspectivă va conţine implementarea acţiunilor care ar impulsiona dezvoltarea turismului extrem, academic, de tranzit, naval, medical, etc.

O.S. 6.  Diversificarea şi valorificarea tipurilor de agrement se va realiza prin promovarea locaţiilor şi a tipurilor de agrement, cu includerea ulterioară a acestora în ofertele turistice.

O.S. 7. Îmbunătăţirea colaborării dintre agenţii pieţei turistice din Republica Moldova şi  serviciile consulare ale ţărilor cu principalele destinaţii turistice solicitate de către cetăţenii Republicii Moldova. Realizarea obiectivului va conţine organizarea negocierilor cu reprezentanţii ambasadelor întru facilitarea regimului de vize pentru beneficiarii pachetelor turistice.

O.S. 8.  Diversificarea destinaţiilor  turistice pentru turismul emiţător în baza acordurilor ce urmează a fi încheiate cu statele care prezintă interes pentru turiştii din Republica Moldova conţine consultarea agenţilor economici din domeniul turismului şi societăţii civile în scopul identificării destinaţiilor noi ce prezintă interes pentru turismul emiţător  şi intensificarea colaborării bilaterale şi multilaterale  cu statele vizate, care va avea drept rezultat încheierea acordurilor de colaborare în domeniul turismului.

O.S. 9. Colaborarea cu diaspora pentru promovarea imaginii ţării şi atragerea turiştilor străini se va realiza prin organizarea în ţară, în comun cu  reprezentanţii diasporei moldoveneşti, a acţiunilor de promovare a ţării; organizarea, în ţările de reşedinţă, cu prilejul  sărbătorilor naţionale şi tradiţionale, a unor manifestări şi acţiuni cultural-turistice; editarea şi repartizarea, prin intermediul  asociaţiilor diasporei, a pliantelor despre tradiţiile, obiceiurile şi turismul naţional; susţinerea, pe bază de parteneriate, a proiectelor de importanţă naţională şi internaţională din domeniul turismului, între agenţii economici din ţară şi diaspora moldovenească.

Obiectiv general 3. Dezvoltarea regională a turismului

O.S. 1. Efectuarea regionalizării turistice a ţării va conţine:

- inventarierea şi evidenţa patrimoniului turistic care se va realiza prin completarea Registrului turismului în conformitate cu structura acestuia şi actele oficiale de înregistrare a patrimoniului turistic;

- evaluarea potenţialului turistic al unităţilor administrativ-teritoriale în conformitate cu conţinutul Registrului turismului şi efectuarea regionalizării turistice a ţării în conformitate cu normele metodologice aprobate;

- includerea în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional a regiunilor (zonelor) turistice evidenţiate.

O.S. 2. Identificarea şi valorificarea oportunităţilor investiţionale va conţine  elaborarea şi implementarea unor proiecte cu finanţare din fonduri naţionale şi internaţionale, atragerea proiectelor investiţionale şi granturilor în industria turistică, promovarea oportunităţilor investiţionale în turism la întruniri  ale mediului de afaceri, organizarea unor evenimente, cum ar fi Forumul de investiţii în Turism, seminare de instruire pentru  scriere şi aplicare de proiecte, etc.

O.S. 3. Susţinerea şi stimularea agenţilor economici din industria turistică care contribuie la dezvoltarea turismului intern şi receptor se va realiza prin organizarea evenimentelor destinate premierii agenţilor economici din domeniul turismului; participarea gratis, în standul Republicii Moldova, la expoziţiile internaţionale, a agenţilor economici din industria turistică care contribuie la dezvoltarea turismului intern şi receptor; includerea gratuită a agenţilor economici în materiale promoţionale editate de stat, etc.

O.S. 4. Modernizarea infrastructurii turistice şi amenajarea destinaţiilor turistice se va realiza prin  implementarea proiectelor în domeniul turismului, finanţate din diverse surse, dar, în special, din Fondul de Dezvoltare Regională. Strategia îşi propune pentru I etapă de implementare realizarea proiectelor incluse în Documentul Unic de Program pentru anii 2013 – 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 933 din 18 decembrie 2012, şi anume: reabilitarea a 10 obiective turistice şi a 2 zone de agrement, amenajarea unei zone de odihnă şi a 35 popasuri turistice, construcţia a 2 complexe turistice sportive.

O.S. 5. Crearea unei Zone turistice-pilot

Scopul acestui obiectiv este crearea unei Zone turistice-pilot cu infrastructură adecvată, care va servi drept model de dezvoltare turistică. În acest sens, se va realiza un studiu de fezabilitate pentru a identifica locaţiile mai indicate şi modalitatea de creare, urmate de elaborarea proiectului şi crearea Zonei.

O.S. 6. Crearea unui mecanism eficient de colaborare cu APL 

Direcţiile de acţiune în cadrul obiectivului sunt orientate spre:

- desemnarea persoanelor responsabile de dezvoltarea turismului în cadrul APL de nivelul II;

- instruirea responsabililor de dezvoltarea turismului în cadrul APL de nivelul II;

- coordonarea, de către Agenţia Turismului, a elaborării şi implementării documentelor de politici locale de dezvoltare a turismului ;

- crearea centrelor de informare turistică în raioanele cu potenţial turistic;

- crearea şi valorificarea rutelor turistice locale;

- crearea registrelor locale ale turismului;

- elaborarea recomandărilor pentru dezvoltarea turismului rural, de ex.: ghidul afacerilor în turism , etc.

Obiectiv general 4. Sporirea nivelului de pregătire a cadrelor de specialitate şi a  calităţii serviciilor turistice

O.S. 1. Ajustarea programelor de pregătire a specialiştilor din ramura turistică la cerinţele pieţei  se va realiza prin actualizarea nomenclatorului funcţiilor în domeniul turismului şi descrierea acestora, revizuirea curriculum-urilor universitare în domeniul turismului, elaborarea programelor de studii pentru noi specialităţi, conform cerinţelor pieţii turistice.

O.S. 2. Diversificarea posibilităţilor de perfecţionare a cadrelor conţine elaborarea şi implementarea  unor  planuri de perfecţionare a cadrelor prin organizarea unor seminare, conferinţe, mese rotunde tematice, schimb de experienţă, perfecţionarea specialiştilor din domeniu peste hotare, instruirea tur-operatorilor privind formarea pachetelor turistice prin intermediul tehnologiilor informaţionale, invitarea, de peste hotare, a  specialiştilor IT din turism, pentru instruire şi transfer de noi tehnologii în prestarea serviciilor turistice, etc.

O.S. 3. Sporirea nivelului de respectare a standardelor de calitate în turism  se va realiza prin:

- intensificarea procesului de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi servire a mesei care conţine evidenţa tuturor structurilor de cazare, identificarea structurilor de cazare neclasificate sau autoclasificate, clasificarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi servire a mesei, efectuarea controalelor privind respectarea cerinţelor de clasificare;

-  verificarea nivelului de calitate a serviciilor turistice prestate de către agenţii pieţei turistice se va realiza prin efectuarea de controale tematice cu privire la activitatea agenţilor pieţei turistice, etc.

O.S. 4. Contracararea fenomenului activităţii ilicite şi muncii ” la negru” în turism

Întru realizarea obiectivului, vor fi încheiate acorduri de colaborare dintre Agenţia Turismului şi diferite structuri ale statului vizate, privind combaterea activităţii ilicite şi a muncii la negru în turism, vor fi create grupuri de lucru tematice din reprezentanţi ai Agenţiei Turismului şi alte ministere şi instituţii subordonate acestora, care vor întreprinde acţiuni comune privind combaterea acestor fenomene.

Obiectiv general 5. Modernizarea tehnologică a industriei turistice prin utilizarea tehnologiilor informaţionale

O.S. 1. Crearea şi implementarea mecanismului de evidenţă, în format electronic, a potenţialului turistic al ţării  se va realiza prin elaborarea băncii de date, în format electronic, privind potenţialul turistic, care va avea drept rezultat final crearea, dezvoltarea şi asigurarea funcţionalităţii Sistemului Informaţional Automatizat „Registrul turismului”, interoperabil cu alte bănci şi baze de date referitoare la potenţialul turistic, iar la o etapă următoare, crearea mecanismului de reflectare on-line a locaţiei şi informaţiei despre obiectivele turistice din Registrul turismului, prin crearea şi utilizarea  Sistemului Informaţional Automatizat „Harta digitală a potenţialului turistic”.

O.S. 2. Crearea şi implementarea mecanismului de raportare în format electronic se va realiza prin încheierea acordului dintre Agenţia Turismului şi  Centrul de Guvernare Electronică  privind conectarea la platforma “M-Cloud”, elaborarea formularelor de raportare electronică “Darea de seama privind utilizarea voucherelor turistice”, 1-TUR şi 1-B-SC, cu conectarea ulterioară la SIA “E-raportare”.

O.S. 3. Trecerea treptată la  prestarea, în format electronic, a serviciilor turistice se va realiza pe 2 direcţi: de stat şi privată. În următorii ani urmează să fie efectuată trecerea la recepţionarea, în format electronic, de către instituţiile statului, a cererilor de clasificare a structurilor de primire turistică şi de atestare a ghizilor de turism. Dintre acţiunile întreprinse vom menţiona elaborarea Conceptului serviciului de clasificare în format e-serviciu, în conformitate cu principiul Ghişeului Unic şi plasarea serviciului de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei pe Portalul Serviciilor Publice  www.servicii.gov.md. În procesul de elaborare a Regulamentului de atestare a ghizilor de turism va fi prevăzută şi modalitatea de recepţionare a cererilor de atestare în format electronic, acţiunile concrete fiind expuse ulterior.

Statul va susţine utilizarea tehnologiilor informaţionale de către sectorul privat prin organizarea de acţiuni stimulatorii: concursuri  anuale  între agenţi economici din domeniul turismului  “Cel mai reprezentativ Site”, “Cel mai mare volum de vînzări on-line”, etc.

O.S. 4. Diversificarea instrumentelor de promovare turistică în format electronic va conţine elaborarea şi lansarea site-urilor web de promovare turistică a Republicii Moldova, crearea conturilor de promovare turistică a ţării pe reţelele de socializare, elaborarea şi implementarea aplicaţiilor electronice de orientare şi promovare turistică, etc.

Capitolul V. Estimarea impactului şi a costurilor aferente implementării

Implementarea SDT „Turism 2020” va avea impact financiar, economic, cultural şi social.

Impactul financiar. Evaluarea impactului financiar conţine analiza acumulărilor din activitatea turistică care se constituie din mai multe componente: cazare, transport, alimentaţie, agrement, procurare cadouri, suvenire, etc. Neutilizarea Conturilor Satelit pentru Turism nu permite acumularea datelor din toate componentele.

Deoarece scopul Strategiei este impulsionarea activităţii turistice prin dezvoltarea turismului intern şi receptor, vom analiza impactul financiar cu referire la aceste 2 tipuri de turism.

Unul din mecanismele de calcul  a volumului încasărilor se  bazează pe cheltuielile unui turist pentru o zi de călătorie. Analizînd datele din anii 2009 – 2011, acestea constituie în medie, fără cheltuielile de transport,  pentru turismul intern – 300 lei/persoană, pentru turismul receptor – 700 lei/persoană.

Pentru anii următori se prognozează o creştere medie a costurilor cheltuielilor unui turist de cca 5 % anual.

Sejurul mediu al unui turist în cadrul turismului receptor este de 3 zile, în cadrul turismului intern – de 8 zile.

	Cifre de referinţă	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total
Costul unei zile, lei	700	700	735	771	810	850	893	938
Număr turişti, persoane	12797	13180	13575	13983	14403	14835	15280	15739	100995
Volum încasări, mln lei	Durata medie de şedere - 3 zile	27,7	30,0	32,3	35,0	37,8	40,9	44,3	248,0

Tab. 4.  Prognoza creşterii numărului turiştilor şi a volumului încasărilor în anii 2014 – 2020 în cadrul turismului receptor.

 

	Cifre de referinţă	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total
Costul unei zile, lei	300	300	315	331	347	365	383	402
Număr turişti, persoane	36839	38312	39845	41439	43096	44820	46613	48477	302602
Volum încasări, mln lei	Durata medie de şedere - 8 zile	91,9	100,4	109,7	119,6	130,9	142,8	155,9	851,3

Tab. 5.  Prognoza creşterii numărului turiştilor şi a volumului încasărilor în anii 2014 – 2020 în cadrul turismului intern.

Ani	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total
Număr turişti, persoane	51492	53420	55422	57499	59655	61893	64216	403597
Volum încasări, mln lei	119,6	130,3	142,1	154,6	168,7	183,8	200,2	1099,3

Tab. 6. Prognoza creşterii numărului turiştilor şi a volumului încasărilor în anii 2014 – 2020 în cadrul turismului intern şi receptor (tab. 4 + tab. 5).

Analizînd şi generalizînd datele din tabele, constatăm următoarele.

Majorarea anuală cu 3 % a numărului turiştilor în cadrul turismului receptor va genera acumularea unei sume, pînă în anul 2020, de 248 mln lei.

 Majorarea anuală cu 4 % a numărului turiştilor în cadrul turismului intern va genera acumularea unei sume, pînă în anul 2020, de 851,3 mln lei.

  Respectiv, volumul încasărilor din activitatea turistică doar în cadrul turismului intern şi receptor în anii 2014 – 2020 va constitui suma de 1099,3 mln lei.

  Raportînd suma cheltuielilor pentru implementarea Strategiei, care constituie 167,3 mln lei, la volumul încasărilor din turismul intern şi receptor, care se preconizează a fi de 1099,3 mln lei, impactul financiar este evident benefic.

 Impactul economic. Dinamizarea activităţii turistice, rezultată din implementarea SDT „Turism 2020” va contribui la dinamizarea activităţii în alte cca 20 de ramuri conexe, sporind cota fiecăreia în activitatea economică a ţării. Totodată, prognozele indică o creştere a contribuţiei ramurii în dezvoltarea economiei, exprimată în creşterea procentului în Produsul Intern Brut a încasărilor din activitatea turistică cu 0,3 %.

  Impactul cultural.  Valorificarea potenţialului turistic prin includerea în ofertele turistice a resurselor turistice, bazate în mare parte pe patrimoniul cultural, inclusiv tradiţiile, obiceiurile, evenimentele culturale, va contribui la cunoaşterea mai bună şi valorificarea acestora, contribuind, în final, şi la sporirea nivelului de cultură al societăţii.

  Impactul social. Fiind un sector de prestare de servicii, turismul oferă posibilităţi diverse de odihnă şi agrement, îmbunătăţind astfel aspectul social-psihologic al societăţii în general şi al fiecărui beneficiar în parte. Or,  o persoană odihnită bine are un randament de activitate mai înalt, ceea ce are impact pozitiv asupra activităţii economice.

  Dezvoltarea ramurii turistice va contribui la crearea de noi locuri de muncă, la extinderea şi diversificarea pieţei de desfacere a produselor agricole, solicitate de sectorul turistic, în special, în mediul rural.

  Totodată, Strategia îşi propune să dinamizeze turismul social, ca formă de turism, care conţine programe sociale pentru elevi, studenţi, persoane cu dizabilităţi, persoane de vîrsta a treia, etc.

         Costurile aferente implementării Strategiei

  Calculele privind costurile pentru implementarea Strategiei sunt efectuate în baza Cadrului Bugetar pe Termen Mediu pentru anii 2014 – 2016. Extins pentru perioada pînă în anul 2020,  bugetul estimativ asigurat pentru realizarea Strategiei  constituie 167,3 mln lei. Dezagregat pe ani, cu o majorare anuală de 7%, în anii 2017 – 2020,  faţă de anul 2016, acesta se reprezintă în felul următor: 2014 – 19 323,3 mii lei, 2015 – 20 223,3 mii lei, 2016 – 22 211,6 mii lei, 2017 – 23 766,4 mii lei, 2018 – 25 430,0 mii lei, 2019 – 27 210,2 mii lei, 2020 – 29 114,9 mii lei.

Capitolul VI. Rezultatele scontate şi indicatorii de progres

În rezultatul implementării direcţiilor de acţiuni propuse în cadrul Obiectivului general Perfecţionarea legislaţiei turistice în conformitate cu cerinţele pieţei turistice, racordate la standardele europene, domeniul turismului va dispune de un cadru legislativ şi normativ ajustat la recomandările UNWTO, favorabil atragerii investiţiilor, desfăşurării activităţii turistice, asigurării calităţii serviciilor turistice şi realizării evidenţei statistice adecvate.

Indicatori de progres pentru I etapă de implementare:

·              lege a turismului modificată (sau nouă);

·              10 acte normative (regulamente, norme  metodologice) aprobate prin hotărîre de Guvern;

·              7 acte aprobate prin act administrativ al Agenţiei Turismului (programe, regulamente, norme metodologice, instrucţiuni, etc.).

Realizarea obiectivului general Valorificarea potenţialului turistic naţional şi promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică va permite  valorificarea mai eficientă a resurselor turistice, integrarea Moldovei în activitatea turistică internaţională prin crearea rutelor turistice comune cu ţările vecine şi  va spori imaginea Moldovei ca destinaţie turistică. Dezvoltarea, în cadrul turismului intern şi receptor, a diverselor forme de turism şi de agrement va contribui la diversificarea ofertelor turistice, sporind informarea şi accesul vizitatorilor străini şi locali.

Diversificarea destinaţiilor  turistice în cadrul turismului emiţător va extinde posibilităţile de odihnă ale cetăţenilor moldoveni peste hotarele ţării.

Indicatori de progres pentru I etapă de implementare:

·  8 acorduri încheiate cu alte state;

·  30 de rute certificate;

·  2 rute naţionale noi create şi conectate la rutele turistice europene;

·  2 spoturi publicitare realizate;

·  1 hartă rutier-turistică editată şi difuzată, 10 mii exemplare;

·  5 ghiduri turistice realizate;

·  10 evenimente turistice organizate anual;

·  8 expoziţii internaţionale la care s-a participat anual;

·  20 forme de turism valorificate;

·  50 de ghizi de turism atestaţi.

  Totodată, în rezultatul implementărilor acţiunilor preconizate se prognozează dinamizarea sectorului şi creşterea totală a volumului încasărilor din activitatea turistică în cadrul turismului receptor, intern şi emiţător cu 5 % anual.

Realizarea obiectivului general Dezvoltarea regională a turismului  va avea drept rezultat regionalizarea turistică a ţării, ceea ce va contribui la atragerea investiţiilor, modernizarea infrastructurii turistice şi amenajarea destinaţiilor turistice, crearea unei Zone turistice-pilot, îmbunătăţirea colaborării cu APL şi va dinamiza activitatea turistică în teritoriu.

Indicatori de progres pentru I etapă de implementare:

·                regionalizarea turistică efectuată şi reflectată în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

·                1 zonă turistică-pilot creată

·                10 obiective turistice reabilitate

·                2 zone de agrement amenajate

·                1 zonă de odihnă amenajată

·                35 popasuri turistice create

·                2 complexe turistice sportive construite

  În rezultatul implementărilor acţiunilor preconizate se prognozează creşterea numărului turiştilor:

·                 în cadrul turismului intern - cu 4 % anual

·        în cadrul turismului receptor – cu 3 % anual.

  Realizarea obiectivului general Sporirea nivelului de pregătire a cadrelor de specialitate şi a  calităţii serviciilor turistice va contribui la ridicarea nivelului juridic, economic şi organizaţional al cadrelor de specialitate şi formarea unui contingent de specialişti de calificare înaltă, sporind astfel nivelul de deservire şi prestare servicii. Implementarea mecanismului de control al activităţii agenţilor pieţei turistice va contribui la creşterea calităţii serviciilor turistice, la diminuarea numărului de reclamaţii şi va spori capacitatea de concurenţă pe piaţa turistică internaţională. 

Indicatori de progres pentru I etapă de implementare:

·                2 curriculum-uri universitare revizuite;

·                3 programe noi de studii elaborate;

·                800 persoane instruite la cursuri de perfecţionare;

·                50%  din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare clasificate.

Realizarea obiectivului general Modernizarea tehnologică a industriei turistice prin utilizarea tehnologiilor informaţionale  va facilita accesul la informaţia despre resursele turistice şi serviciile prestate pe piaţa turistică internă, va facilita implementarea mecanismelor de clasificare şi atestare a ghizilor de turism, va simplifica procesul de raportare statistică de către agenţii economici, va ridica nivelul de conectare a Republicii Moldova la piaţa turistică internaţională.

Indicatori de progres pentru I etapă de implementare:

· 4 sisteme informaţionale automatizate elaborate şi implementate;

· 10 aplicaţii electronice de orientare şi promovare turistică elaborate şi implementate;

· 3 rapoarte statistice în format electronic implementate;

· sistem de voucher electronic implementat.

Capitolul VII. Etapele de implementare

Implementarea prevederilor Strategiei se va realiza în 3 etape.

La I etapă, în perioada 2014 – 2016, activităţile de bază vor fi orientate preponderent spre perfecţionarea cadrului legislativ şi de reglementare, precum şi elaborarea unor acte normative noi, elaborarea şi actualizarea  documentelor de politici, perfecţionarea cadrelor de specialitate, ridicarea nivelului calităţii serviciilor turistice, îmbunătăţirea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică, etc. Acţiunile propuse pentru etapa I urmează să dinamizeze puternic activitatea turistică, dar şi să evidenţieze direcţiile de acţiuni care necesită corectare.

La sfîrşitul primei etape, în anul 2016, se va efectua evaluarea intermediară. În baza rezultatelor evaluării intermediare, vor fi corectate direcţiile de bază de acţiune, modificînd, după caz, şi unele obiective specifice, obiectivele generale rămînînd neschimbate.

Etapa II, anii 2017 – 2018,  va fi orientată preponderent spre dezvoltarea turismului intern şi receptor, care urmează să cunoască o impulsionare în rezultatul aprobării actelor legislative şi normative din domeniu, amenajării destinaţiilor turistice şi controlului calităţii serviciilor turistice.

Etapa III, anii 2019 - 2020, va conţine acţiuni pentru sporirea competitivităţii produselor şi serviciilor turistice moldoveneşti şi integrarea mai intensă a Republicii Moldova în piaţa turistică internaţională.

Pentru fiecare etapă de implementare va fi elaborat cîte un plan de acţiuni separat, aprobat prin hotărîre de Guvern.

Capitolul VIII.  Procedurile de raportare şi monitorizare

             

  Monitorizarea reprezintă o analiză regulată a implementării obiectivelor/acţiunilor. Acest proces se va efectua în baza acţiunilor incluse şi a indicatorilor prevăzuţi în Planurile de activitate. Rapoarte de monitorizare vor fi elaborate anual în vederea identificării gradului de atingere a rezultatelor anuale şi a necesităţii efectuării unor măsuri corective în perioada care urmează. Monitorizarea implementării SDT va fi realizată de către autorităţile administraţiei publice centrale, responsabile de realizarea obiectivelor Strategiei, conform Planurilor de acţiuni.  Coordonarea activităţii de monitorizare şi evaluare va fi efectuată de către Agenţia Turismului. La solicitarea Agenţiei Turismului, toate structurile vizate în planurile de acţiuni, urmează să prezinte, pînă la 1 decembrie, informaţia relevantă privind realizarea obiectivelor/acţiunilor în anul în curs. Agenţia Turismului va generaliza informaţia şi va prezenta anual Guvernului, pînă la 25 ianuarie, raport despre realizarea, în anul trecut, a  Planului de acţiuni pentru implementarea SDT.

  La finalizarea I etape de implementare a Strategiei, se va realiza evaluarea intermediară. Evaluarea intermediară va conţine o analiză detaliată a mersului implementării prevederilor Strategiei. Raportul de evaluare intermediară va indica atît realizările, cît şi eşecurile privind implementarea planurilor de acţiuni şi atingerea rezultatelor scontate. Aceasta este o analiză mai detaliată decît monitorizarea, deoarece de această dată se identifică şi cauzele/factorii care au influenţat succesul sau insuccesul realizării în vederea propunerii de măsuri corective mai substanţiale pentru anii următori. Totodată, procesul de evaluare identifică aspecte ale obiectivelor realizate şi acele aspecte care urmează să fie planificate pentru viitor. În acest sens, Raportul de evaluare intermediară va prezenta baza pentru planificarea activităţilor din etapa a II-a. Raportul poate indica şi necesitatea modificării obiectivelor specifice ale Strategiei  în cazul schimbării circumstanţelor. În cazul în care procesul de monitorizare identifică necesitatea realizării anumitor măsuri corective, acestea se includ în planul de acţiuni pentru etapa următoare.

  Evaluarea finală a SDT Turism 2020 se realizează în anul 2020 şi serveşte drept  bază pentru elaborarea unui nou document de politici pentru următoarea perioadă de planificare. Scopul acestei evaluări este identificarea nivelului de realizare a Obiectivelor SDT, a impactului ca urmare a realizării acestora, a schimbărilor care s-au produs la compartimentul probleme, pe care programele sectoriale urmau să le soluţioneze, etc. Totodată, evaluarea finală include analiza contribuţiei generale a autorităţilor la realizarea obiectivelor SDT Turism 2020 şi recomandări pentru Strategia următoare.

  Evaluarea finală a Strategiei va include rezultatul consultărilor interne şi externe în vederea obţinerii opiniei celor din exterior, cît şi în vederea asigurării unei evaluări mai obiective şi imparţiale. La fel pot fi implicaţi şi experţi din exterior pentru a contribui la raportul de evaluare final.

Rezultatele evaluării finale a Strategiei vor servi drept  bază pentru elaborarea unui nou document de politici pentru următoarea perioadă de planificare.

Proiect   17.08.2013

Plan de acţiuni  pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020” în anii 2014 – 2016

Nr d/o 1.

Acţiuni 2.

Sub-acţiuni 3.

Responsabil 4.

Termen 5.

Indicatori de  rezultat 6.

Cost,  mii lei 7.

Sursa de finanţare 8.

Obiectiv general 1 Modificarea legislaţiei turistice în conformitate cu cerinţele pieţei turistice, racordate la standardele europene Obiective specifice: ·         Elaborarea cadrului normativ privind evaluarea patrimoniului turistic şi regionalizarea turistică ·         Elaborarea cadrului normativ privind rutele turistice, indicatoarele turistice ·         Perfecţionarea cadrului normativ privind delimitarea atribuţiilor tur-operatorilor şi a agenţiilor de turism ·         Perfecţionarea şi completarea cadrului normativ privind asigurarea calităţii serviciilor turistice ·         Perfecţionarea cadrului normativ privind protecţia consumatorilor de servicii turistice  ·         Elaborarea cadrului normativ privind activitatea ghizilor de turism ·         Elaborarea mecanismului de organizare şi funcţionare a centrelor de informare şi promovare turistică ·         Simplificarea procedurilor ce ţin de iniţierea afacerilor în domeniul turismului rural ·         Perfecţionarea mecanismului de raportare statistică .

Elaborarea cadrului normativ privind evaluarea patrimoniului turistic şi regionalizarea turistică

1.

Elaborarea cadrului normativ privind evaluarea patrimoniului turistic şi regionalizarea turistică a ţării

1.1. Elaborarea şi aprobarea Registrului turismului

Agenţia Turismului

Trimestrul III, 2014

Regulament aprobat prin hotărîre de Guvern privind Registrul turismului

În limita bugetului aprobat

1.2. Elaborarea mecanismului de evaluare a potenţialului turistic al UAT în baza Registrului turismului

Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2014

Norme metodologice aprobate  prin hotărîre de Guvern privind evaluarea potenţialului turistic al UAT

În limita bugetului aprobat

1.3. Elaborarea criteriilor de regionalizare turistică a ţării şi reflectare a zonelor turistice în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

Agenţia Turismului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Trimestrul I, 2015

Norme metodologice aprobate prin hotărîre de Guvern privind regionalizarea turistică

În limita bugetului aprobat

Elaborarea cadrului normativ privind rutele turistice, indicatoarele turistice

2.

Elaborarea cerinţelor şi condiţiilor privind crearea, certificarea şi  înregistrarea rutelor turistice

Agenţia Turismului

Trimestrul III, 2014

Norme metodologice aprobate  prin ordinul AT privind rutele turistice

În limita bugetului aprobat

3.

Elaborarea şi aprobarea cerinţelor privind confecţionarea şi utilizarea indicatoarelor turistice, în conformitate cu standardele europene

Agenţia Turismului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor

Trimestrul III, 2014

Regulament (standard) aprobat prin hotărîre de Guvern privind indicatoarele turistice

În limita bugetului aprobat

Perfecţionarea cadrului normativ privind delimitarea atribuţiilor tur-operatorilor şi a agenţiilor de turism

4.

Includerea în Legea 352 a cerinţelor specifice pentru desfăşurarea activităţii de tur-operator şi agenţie de turism, precum şi a garanţiilor financiare diferenţiate

Agenţia Turismului

Trimestrul I, 2014

Lege adoptată privind aprobarea modificărilor în Legea 352

În limita bugetului aprobat

5.

Includerea în Codul contravenţional a răspunderii pentru încălcarea prevederilor legale la formarea pachetelor de servicii turistice

Agenţia Turismului

Trimestrul III, 2014

Modificări aprobate

În limita bugetului aprobat

Perfecţionarea şi completarea cadrului normativ privind asigurarea calităţii serviciilor turistice

6.

Includerea în Legea 352 a tipurilor de contracte în turism

Agenţia Turismului

Trimestrul I, 2014

Lege adoptată privind aprobarea modificărilor în Legea 352

În limita bugetului aprobat

7.

Reglementarea tipologică a contractelor în turism

7.1. Modificarea contractul turistic privind prestarea de servicii turistice între agentul economic - posesor de licenţă de turism şi beneficiarul serviciilor turistice

Agenţia Turismului

Trimestrul III, 2014

Modificări aprobate în  Hotărîrea Guvernului nr. 1470 din 27.12.2001

În limita bugetului aprobat

7.2. Elaborarea contractelor tipologice în turism

Agenţia Turismului

Trimestrul III, 2014

Tipuri de contracte elaborate şi incluse în Hotărîrea Guvernului nr. 1470

În limita bugetului aprobat

8.

Modificarea cerinţelor şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei, în dependenţă de categorii

Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2014

Modificarea şi aprobarea Hotărîrii de Guvern nr. 643 din 27.05.2003

În limita bugetului aprobat

9.

Modificarea cerinţelor privind transportul turistic

Modificarea cerinţelor din   Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje, referitor la: - calcularea tarifelor la transportul turistic; - calcularea tarifelor în dependenţă de tipul de turism; - controale şi sancţiuni în domeniul transportului internaţional de pasageri.

Agenţia Turismului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor

Trimestrul II, 2015

Prevederi elaborate şi aprobate în Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje, Hotărîrea Guvernului nr.  854 din 28 iulie 2006

În limita bugetului aprobat

10.

Elaborarea Regulamentului cu privire la efectuarea, în baza factorilor de risc, a  controalelor privind activitatea agenţilor pieţei turistice

Agenţia Turismului

Trimestrul II, 2014

Regulament elaborat şi aprobat prin Hotărîre de Guvern

În limita bugetului aprobat

Perfecţionarea cadrului normativ privind protecţia consumatorilor de servicii turistice

11.

Elaborarea cadrului normativ privind introducerea garanţiilor financiare

11.1. Includerea în Legea nr. 352 a prevederilor privind garanţia financiară

Agenţia Turismului, Ministerul Finanţelor

Trimestrul I, 2014

Lege adoptată privind aprobarea modificărilor în Legea 352

În limita bugetului aprobat

11.2. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind garanţia financiară

Agenţia Turismului, Ministerul Finanţelor

Trimestrul III, 2014

Regulament aprobat prin Hotărîre de Guvern

În limita bugetului aprobat

12.

Elaborarea Regulamentului de utilizare a logo-ului turistic al Republicii Moldova

Agenţia Turismului

Trimestrul I, 2014

Regulament aprobat prin Hotărîre de Guvern

În limita bugetului aprobat

Elaborarea cadrului normativ privind activitatea ghizilor de turism

13.

Elaborarea şi aprobarea modificărilor în Legea nr. 352 privind ghizii de turism

Agenţia Turismului

Trimestrul I, 2014

Lege adoptată privind aprobarea modificărilor în Legea 352

În limita bugetului aprobat

14.

Elaborarea şi aprobarea mecanismului de atestare a ghizilor de turism

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la atestarea ghizilor de turism

Agenţia Turismului

Trimestrul III, 2014

Regulament aprobat prin act administrativ al AT privind atestarea ghizilor de turism

În limita bugetului aprobat

15.

Elaborarea şi aprobarea mecanismului de selectare, instruire şi utilizare a ghizilor de turism

Elaborarea şi aprobarea Normelor metodologice  privind selectarea, instruirea şi utilizarea ghizilor de turism

Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2014

Norme metodologice aprobate  prin act administrativ al AT privind selectarea, instruirea şi utilizarea ghizilor de turism

În limita bugetului aprobat

Elaborarea mecanismului de organizare şi funcţionare a centrelor de informare şi promovare turistică

16.

Elaborarea şi aprobarea modificărilor în Legea nr. 352 privind condiţiile de organizare şi funcţionare a centrelor de informare şi promovare turistică

Agenţia Turismului

Trimestrul I, 2014

Lege adoptată privind aprobarea modificărilor în Legea 352

În limita bugetului aprobat

17.

Elaborarea cadrului normativ privind organizarea şi funcţionarea Biroului de Informare şi Promovare Turistică

Agenţia Turismului

Trimestrul I, 2014

Regulament elaborat şi aprobat prin Hotărîre de Guvern

În limita bugetului aprobat

18.

Elaborarea cadrului normativ privind organizarea şi funcţionarea centrelor de informare şi promovare turistică

Elaborarea Regulamentului – cadru cu privire la organizare şi funcţionare a centrelor de informare şi promovare turistică

Agenţia Turismului

Trimestrul II, 2014

Regulament aprobat prin Hotărîre de Guvern

În limita bugetului aprobat

Simplificarea procedurilor ce ţin de iniţierea afacerilor în domeniul turismului rural

19.

Elaborarea şi includerea în legislaţie a prevederilor ce ţin de iniţierea afacerilor în domeniul turismului rural

19.1. Introducerea unui capitol separat, “Dezvoltarea turismului rural”, în Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006

Agenţia Turismului

Trimestrul I, 2014

Lege adoptată privind aprobarea modificărilor în Legea 352

În limita bugetului aprobat

19.2. Modificarea, în legislaţie,  a cerinţelor  de clasificare a  structurilor de primire turistică din spaţiul rural

Agenţia Turismului

Trimestrul I, 2014

Lege adoptată privind aprobarea modificărilor în Legea 352

În limita bugetului aprobat

19.3. Modificarea mecanismului de clasificare a structurilor de primire turistică din spaţiul rural

Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2014

Hotărîrea Guvernului nr. 643 din 27.05.2003 modificată

În limita bugetului aprobat

Perfecţionarea mecanismului de raportare statistică

20.

Perfecţionarea mecanismului  de colectare a datelor statistice privind încasările din activitatea turistică

Modificarea, în formularele statistice 1-tur şi 1-B-SC, a prevederilor privind turismul receptor, încasările şi scopul vizitei

Agenţia Turismului, Biroul Naţional de Statistică

Trimestrul I, 2014

Formularele  1-tur şi  1-B-SC modificate şi aprobate prin ordinul BNS

În limita bugetului aprobat

21.

Elaborarea cadrului legislativ şi normativ pentru introducerea tehnologiilor informaţionale în procesul de colectare a datelor statistice

21.1. Includerea în Legea 352 a prevederilor privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în domeniul turismului

Agenţia Turismului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Trimestrul I, 2014

Lege adoptată privind aprobarea modificărilor în Legea 352

În limita bugetului aprobat

21.2. Elaborarea şi aprobarea formularelor electronice de raportare prin reţeaua internet, cu aplicarea semnăturii digitale

Agenţia Turismului, Biroul Naţional de Statistică, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Trimestrul IV, 2015

Formulare elaborate şi aprobate

În limita bugetului aprobat

21.3. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului pentru utilizarea formularelor electronice de raportare

Agenţia Turismului, Biroul Naţional de Statistică, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Trimestrul I, 2016

Regulament aprobat prin act administrativ al AT privind utilizarea formularelor electronice de raportare

În limita bugetului aprobat

Obiectiv general 2. Valorificarea potenţialului turistic naţional şi promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică Obiective specifice: ·         Diversificarea instrumentelor de promovare turistică ·         Includerea potenţialului turistic naţional în circuitul turistic internaţional ·         Valorificarea formelor de turism active la etapa actuală ·         Dezvoltarea formelor de turism ce urmează  a fi impulsionate ·         Dezvoltarea unor forme de turism de perspectivă ·         Diversificarea şi valorificarea tipurilor de agrement ·         Îmbunătăţirea colaborării dintre agenţii pieţei turistice din Republica Moldova şi  serviciile consulare ale ţărilor cu principalele destinaţii turistice solicitate de către cetăţenii republicii Moldova ·         Diversificarea destinaţiilor  turistice pentru turismul emiţător în baza acordurilor ce urmează a fi încheiate cu statele care prezintă interes pentru turiştii din Republica Moldova ·         Colaborarea cu diaspora pentru promovarea imaginii ţării şi atragerea turiştilor străini

Diversificarea instrumentelor de promovare turistică

22.

Elaborarea unei politici de promovare a potenţialului turistic şi a planurilor de marketing

22.1. Elaborarea şi aprobarea Programului de marketing şi promovare turistică pentru anii 2014 - 2016

Agenţia Turismului

Trimestrul I, 2014

Program elaborat şi  aprobat prin prin act administrativ al AT

În limita bugetului aprobat

22.2. Elaborarea şi implementarea planurilor anuale pentru implementarea Programului de marketing şi promovare turistică pentru anii 2014 - 2016

Agenţia Turismului

Anual

Planuri implementate

În limita bugetului aprobat

22.3. Elaborarea conceptului unui stand naţional pentru participarea la expoziţiile internaţionale de specialitate

Agenţia Turismului

Trimestrul II, 2014

Concept elaborat şi  aprobat prin prin act administrativ al AT

În limita bugetului aprobat

23.

Crearea Biroului de Informare şi Promovare Turistică

Agenţia Turismului

Trimestrul I, 2014

Birou creat prin Hotărîre de Guvern

În limita bugetului aprobat

24.

* Elaborarea, editarea şi difuzarea materialelor promoţionale

Elaborarea şi editarea, pînă în 2016 a 2 spoturi publicitare,  1 hartă   rutier-turistică,   5 ghiduri turistice, 10 titluri pliante, suvenire

Agenţia Turismului, Ministerul Economiei (MIEPO)

2014 - 2016

Număr materiale editate: - 2 spoturi publicitare; - Harta rutier-turistică: – 1 titlu, 10 mii exemplare; - 5 ghiduri turistice, 10 mii exemplare; - pliante: 10 titluri – 10 mii exemplare; suvenire

2014 – 350,0 2015 – 200,0 2016 – 200,0

În limita bugetului aprobat al Agenţiei Turismului şi MIEPO

25.

Organizare de evenimente cu caracter turistic

Organizarea anuală a minimum 10   evenimente cu caracter turistic

Agenţia Turismului

Anual

10 evenimente organizate anual

2014 – 140,0 2015 – 150,0 2016 – 150,0

În limita bugetului aprobat

26.

Participarea la  expoziţii internaţionale de profil

Participarea anuală la  minimum 8 expoziţii internaţionale de turism

Agenţia Turismului, Ministerul Economiei (MIEPO)

anual

Participare anuală la 8 expoziţii internaţionale

2014 – 1000,0 2015 – 1100,0 2016 – 1286,5

În limita bugetului aprobat al Agenţiei Turismului şi MIEPO

27.

Utilizarea Mărcii Turistice de Stat a Republicii Moldova

27.1. Elaborarea spotului publicitar video cu utilizarea Mărcii Turistice de Stat

Agenţia Turismului, Ministerul Economiei (MIEPO)

Trimestrul I, 2014

Spot  video realizat

*

În limita bugetului aprobat

27.2. Difuzarea spotului publicitar video prin intermediul misiunilor diplomatice, mass-media, on-line, la evenimente şi expoziţii, posturi TV internaţionale

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Agenţia Turismului, Ministerul Economiei (MIEPO)

2014 - 2016

Număr difuzări

300,0 anual

În limita bugetului aprobat al MIEPO

26.3. Încheierea contractelor  privind utilizarea Mărcii Turistice de Stat a Republicii Moldova

Agenţia Turismului

2014 - 2016

Număr contracte încheiate

În limita bugetului aprobat

26.4.  Imprimarea Mărcii Turistice de Stat pe suvenire, banere, diplome, cupe şi materiale promoţionale, elaborate de către Agenţia Turismului

Agenţia Turismului

2014 - 2016

Număr suvenire şi materiale

50,0 anual

În limita bugetului aprobat

Includerea potenţialului turistic naţional în circuitul turistic internaţional

28.

**Cerificarea rutelor  turistice

Cerificarea, pînă în 2016, a 30 rute turistice

Agenţia Turismului

2014 - 2016

30 rute certificate

2014 – 40,0 2015 – 10,0 2015 – 10,0

În limita bugetului aprobat

29.

Conectarea rutelor turistice naţionale la rutele turistice europene

Crearea, pînă în 2015,  a 2 rute turistice comune cu Romania

Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2015

2 rute naţionale noi create şi conectate la rutele turistice europene

**

În limita bugetului aprobat

30.

Asigurarea logisticii necesare la elaborarea pachetelor de servicii turistice de către tur-operatorii locali, care ar motiva accederea pe piaţa turistică a Republicii Moldova a companiilor low-cost

Încheierea acordurilor de colaborare între Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC) şi organisme similare din străinătate, privind accederea pe piaţa turistică a Republicii Moldova a companiilor low-cost

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Agenţia Turismului

2014 - 2016

1 acord anual încheiat

În limita bugetului aprobat

Valorificarea formelor de turism active la etapa actuală

31.

Turismul viti-vinicol

31.1. Actualizarea Programului Naţional în domeniul turismului „Drumul vinului în Moldova”

Agenţia Turismului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Trimestrul II, 2015

Program actualizat şi aprobat prin Hotărîre de Guvern

În limita bugetului aprobat

31.2. Revizuirea rutelor viti-vinicole din cadrul Programului Naţional  „Drumul vinului în Moldova”

Agenţia Turismului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Trimestrul IV, 2015

5 rute noi elaborate şi aprobate prin ordinul Agenţiei Turismului

**

În limita bugetului aprobat

32.

Turismul de afaceri

Elaborarea catalogului sălilor de conferinţe care pot găzdui conferinţe internaţionale

Agenţia Turismului

Trimestrul II, 2015

Catalog elaborat şi plasat pe site-uri de informare turistică

În limita bugetului aprobat

33.

Turismul rural

33.1. Organizarea anuală a seminarelor de instruire privind iniţierea afacerilor în domeniul turismului rural

Agenţia Turismului, Ministerul Economiei (ODIMM)

anual

2 seminare organizate anual 20 persoane instruite anual

66,0 anual

În limita bugetului aprobat de ODIMM

33.2. Organizarea anuală a minimum 2 vizite de documentare în ţările vecine, privind dezvoltarea turismului rural

Agenţia Turismului

anual

2 vizite efectuate anual, 10 persoane participante

95,0 anual

În limita bugetului aprobat

33.3. Organizarea anuală a minimum 2 tururi informaţionale pentru presă, APC, APL

Agenţia Turismului

anual

2 tururi organizate, 10 obiective turistice vizitate, 30 persoane informate

10,0 anual

În limita bugetului aprobat

33.4. Elaborarea, editarea şi difuzarea  Ghidului  „Turismul de  afaceri: Pensiuni turistice”

Agenţia Turismului

Trimestrul III, 2015

Ghid editat şi difuzat, 500 ex.

În limita bugetului aprobat

33.5. Amenajarea, pînă-n 2016, a minimum 4 puncte de comercializare a obiectelor de artizanat

Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2016

4 puncte de comercializare a obiectelor de artizanat amenajate şi funcţionale

200,0

În limita bugetului aprobat

34.

Turismul balnear

34.1. Clasificarea, pînă în 2016, a  structurilor de primire turistică din cadrul staţiunilor balneo-climaterice

Agenţia Turismului, Ministerul Sănătăţii

Trimestrul IV, 2016

Număr structuri clasificate

În limita bugetului aprobat

34.2. Elaborarea şi editarea Ghidului turistic „Moldova balneo-climaterică”

Agenţia Turismului, Ministerul Sănătăţii

Trimestrul II, 2016

Ghid editat şi difuzat, 500 ex.

*

În limita bugetului aprobat

35.

Turismul religios

Elaborarea şi editarea Ghidului turistic „55 mănăstiri din Republica Moldova”

Agenţia Turismului

Trimestrul II, 2016

Ghid editat şi difuzat, 500 ex.

*

În limita bugetului aprobat

36.

Turismul de excursii

36.1. Elaborarea a 10 rute turistice noi

Agenţia Turismului

2015 - 2016

2015 – 5 rute noi elaborate 2016 - 5 rute noi elaborate

*

În limita bugetului aprobat

36.2. Includerea în ofertele turistice a rutelor turistice certificate

Agenţia Turismului

2014 -  2016

30 de rute incluse în ofertele turistice: 2014 – 20 rute, 2015 – 5 rute, 2016 – 5 rute

*

În limita bugetului aprobat

36.3. Atestarea ghizilor de turism

Agenţia Turismului

2015 - 2016

2015 – 30 de ghizi atestaţi 2016 – 15 ghizi atestaţi

2015 – 3,0 2016 – 2,0

În limita bugetului aprobat

Dezvoltarea formelor de turism ce urmează a fi impulsionate

37.

Turismul cultural

37.1. Elaborarea anuală a agendei cultural-turistice şi difuzarea  acesteia prin instrumentele de informare turistică

Ministerul Culturii, Agenţia Turismului

anual

Agendă anuală elaborată, editată (pliante -1000 ex. )  şi difuzată

În limita bugetului aprobat

37.2. Elaborarea şi includerea anuală în circuit a minimum 2 rute cultural-turistice

Agenţia Turismului

anual

2 rute cultural-turistice implementate anual

În limita bugetului aprobat

37.3. Elaborarea şi aprobarea Strategiei privind valorificarea turistică a Rezervaţiei cultural-naturale „Orheiul Vechi”

Ministerul Culturii, Agenţia Turismului, Ministerul Economiei

Trimestrul III, 2015

Strategie elaborată şi aprobată prin hotărîre de Guvern

În limita bugetului aprobat

38.

Turismul gastronomic

38.1. Elaborarea şi editarea ghidului „Oferta gastronomică a Republicii Moldova, conform tipurilor de bucătării”

Agenţia Turismului

Trimestrul III, 2016

Ghid editat

*

În limita bugetului aprobat

38.2. Organizarea anuală a Concursului gastronomic

Agenţia Turismului

anual

Concurs organizat

10,0

În limita bugetului aprobat

39.

Turismul social

39.1. Elaborarea şi implementarea Programului social pentru elevi, studenţi şi tineret “Pe-un picior de plai”

Agenţia Turismului

anual

Program implementat, 80  persoane beneficiare anual de program

18,0

În limita bugetului aprobat

39.2. Elaborarea şi implementarea Programului social pentru persoane cu dezabilități  şi social-vulnerabile “Moldova mea”

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Turismului

anual

Program implementat, 40  persoane beneficiare anual de program

11,0

În limita bugetului aprobat

40.

Turismul sportiv

40.1. Crearea, pînă-n 2015, a 2 centre turistice sportive

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2015

2 centre turistice sportive create (Căuşeni şi Vălcineţ, rl Călăraşi)

***

Fondul de Dezvoltare Regională

40.2. Organizarea anuală a 3 evenimente sportive cu valenţe turistice (maraton turistic, cupa turismului la fotbal, etc.)

Ministerul Tineretului şi Sportului, Agenţia Turismului

anual

3 evenimente organizate anual

În limita bugetului aprobat

41.

Turismul automobilistic

41.1. Elaborarea şi editarea Hărţi rutier-turistice a Republicii Moldova

Agenţia Turismului

Trimestrul I, 2014

Hartă elaborată şi editată

În limita bugetului aprobat

41.2. Amenajarea, pînă în 2016, a 4 parcări auto în preajma obiectivelor turistice

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2016

4 parcări amenajate

***

Fondul de Dezvoltare Regională

41.3. Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind identificarea zonelor de amenajare a parcărilor pentru rulote

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Agenţia Turismului, Ministerul Economiei (MIEPO)

Trimestrul II, 2015

Studiu realizat, 3 zone identificate

100,0

În limita bugetului aprobat al Agenţiei Turismului şi MIEPO

41.4.  Amenajarea, pînă în 2016, a minimum o  parcare pentru rulote

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2016

1  parcare amenajată pentru rulote

***

Fondul de Dezvoltare Regională

42.

Turismul de week-end

42.1. Elaborarea calendarului evenimentelor cultural-turistice organizate în week-end

Agenţia Turismului

Anual

Calendar elaborat şi plasat pe site

În limita bugetului aprobat

42.2. Organizarea acţiunilor promoţionale privind atragerea persoanelor pentru odihna de week-end

Agenţia Turismului

Trimestrial

4 acţiuni promoţionale organizate anual

28,0

În limita bugetului aprobat

42.3. Editarea şi difuzarea pliantelor pentru fiecare acţiune promoţională

Agenţia Turismului

Trimestrial

400 pliante editate şi difuzate

*

În limita bugetului aprobat

42.4. Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind procurarea unui autocar pentru organizarea excursiilor în week-end pe întreg  teritoriul Moldovei

Agenţia Turismului, Ministerul Economiei (MIEPO)

Trimestrul IV, 2016

Studiu de fezabilitate realizat

100,0

În limita bugetului aprobat al Agenţiei Turismului şi MIEPO

43.

Turismul urban

43.1. Încheierea unui acord de parteneriat dintre Agenţia Turismului şi Primăria Chişinău privind instituirea unei rute turistice sociale de troleibuz

Agenţia Turismului, Primăria Chişinău

Trimestrul II, 2015

Acord de parteneriat încheiat

În limita bugetului aprobat

43.2. Elaborarea şi implementarea, în Chişinău, a unei rute turistice sociale de troleibuz

Agenţia Turismului, Primăria Chişinău

Trimestrul III, 2016

Rută turistică de troleibuz lansată

În limita bugetului aprobat

44.

Turismul nostalgic

44.1. Elaborarea şi aprobarea unui concept de dezvoltare a turismului nostalgic în Republica Moldova

Agenţia Turismului

Trimestrul III, 2015

Concept aprobat

În limita bugetului aprobat

44.2. Elaborarea şi aprobarea unui Program de promovare a turismului nostalgic

Trimestrul II, 2016

Program aprobat şi lansat

În limita bugetului aprobat

45.

Turismul ecologic

Elaborarea şi aprobarea unui Program de dezvoltare a ecoturismului în Republica Moldova în anii 2017 – 2020

Agenţia Turismului, Ministerul Mediului

Trimestrul II, 2016

Program elaborat şi aprobat prin Hotărîre de Guvern

150,0

Fondul ecologic

Diversificarea şi valorificarea tipurilor de agrement

46.

Elaborarea şi editarea Ghidului turistic „Tipuri de agrement în Republica Moldova”

Agenţia Turismului

Trimestrul II, 2015

Ghid elaborat şi editat

*

În limita bugetului aprobat

47.

Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind identificarea locurilor pentru crearea a 3 centre turistice de agrement

Agenţia Turismului, Ministerul Economiei (MIEPO)

Trimestrul II, 2015

Studiu de fezabilitate elaborat

100,0

În limita bugetului aprobat al Agenţiei Turismului şi MIEPO

48.

Crearea unui Centru turistic de agrement

Agenţia Turismului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Trimestrul IV, 2016

Centru turistic de agrement creat

***

Fondul de Dezvoltare Regională

Îmbunătăţirea colaborării dintre agenţii pieţei turistice din Republica Moldova şi  serviciile consulare ale ţărilor cu principalele  destinaţii turistice solicitate de către cetăţenii Republicii Moldova

49.

Organizarea anuală a minimum 2 întruniri ale agenţilor  pieţei turistice din Republica Moldova cu  serviciile consulare,  în scopul optimizării circulaţiei turistice

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Agenţia Turismului

2014-2016

anual 2 întruniri organizate

În limita bugetului aprobat

Diversificarea destinaţiilor  turistice pentru turismul emiţător în baza acordurilor ce urmează a fi încheiate cu statele care prezintă interes pentru turiştii din Republica Moldova

50.

Încheierea acordurilor de colaborare în domeniul turismului cu ţările care prezintă interes pentru turiştii din Republica Moldova

Agenţia Turismului

2014- 2016

anual 2 acorduri semnate

100,0 anual

În limita bugetului aprobat

Colaborarea cu diaspora pentru promovarea imaginii ţării şi atragerea turiştilor străini

51.

Organizarea anuală, pentru reprezentanţii diasporei moldoveneşti, a unui tur informaţional-turistic

Agenţia Turismului, Biroul pentru  Relaţii cu Diaspora

Anual

Tur informaţional organizat anual

50,0 anual

În limita bugetului aprobat

52.

Organizarea, cu prilejul  sărbătorilor naţionale şi tradiţionale,  în comun cu  reprezentanţii diasporei moldoveneşti, a unor manifestări şi acţiuni cultural-turistice în ţările de reşedinţă

Agenţia Turismului, Biroul pentru  Relaţii cu Diaspora

Anual

1 acţiune organizată anual

10,0 anual

În limita bugetului aprobat

53.

Editarea şi repartizarea, prin intermediul  asociaţiilor diasporale, a pliantelor despre tradiţiile, obiceiurile şi turismul naţional etc.

Agenţia Turismului, Biroul pentru  Relaţii cu Diaspora

Anual

1000 pliante difuzate

*

În limita bugetului aprobat

54.

Susţinerea, pe bază de parteneriate, a proiectelor de importanţă naţională şi internaţională din domeniul turismului, între agenţii economici din ţară şi diaspora moldovenească

Agenţia Turismului, Biroul pentru  Relaţii cu Diaspora

Anual

1 acord de parteneriat încheiat anual cu diaspora, Număr proiecte implementate

În limita bugetului aprobat

Obiectiv general 3. Dezvoltarea regională a turismului Obiective specifice: ·         Efectuarea regionalizării turistice a ţării ·         Identificarea şi valorificarea oportunităţilor investiţionale ·         Susţinerea şi stimularea agenţilor economici din industria turistică care contribuie la dezvoltarea turismului intern şi receptor ·         Modernizarea infrastructurii turistice şi amenajarea destinaţiilor turistice ·         Crearea unui mecanism eficient de colaborare cu APL

Efectuarea regionalizării turistice a ţării

55.

Inventarierea şi evidenţa patrimoniului turistic

Completarea Registrului turismului în conformitate cu structura acestuia şi actele oficiale de înregistrare a patrimoniului turistic

Agenţia Turismului

Trimestrul II, 2016

Registru completat

În limita bugetului aprobat

56.

Evaluarea potenţialului turistic al UAT şi efectuarea regionalizării turistice a ţării

Evaluarea potenţialului turistic al UAT în conformitate cu conţinutul Registrului turismului şi efectuarea regionalizării turistice a ţării în conformitate cu normele metodologice aprobate

Agenţia Turismului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Trimestrul IV, 2016

Raport elaborat privind potenţialul UAT, Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional completat cu regiunile (zonele) turistice evidenţiate

În limita bugetului aprobat

Identificarea şi valorificarea oportunităţilor investiţionale

57.

Crearea parteneriatelor pentru implementarea proiectelor  în domeniul turismului cu finanțare din fonduri naționale şi internaționale

Agenţia Turismului

2014-2016

Anual 4 parteneriate create, 1  proiect implementat

În limita bugetului aprobat

58.

Promovarea priorităţilor statului în domeniul turismului la forumuri economice  şi de afaceri

Agenţia Turismului

2014 - 2016

Anual 2 participări la  forumuri, 2 prezentări

În limita bugetului aprobat

59.

Organizarea unui Forum de investiţii în Turism

Agenţia Turismului, Ministerul Economiei (MIEPO)

Trimestrul IV, 2016

Forum organizat

250,0

În limita bugetului aprobat al Agenţiei Turismului şi MIEPO

Susţinerea şi stimularea agenţilor economici din industria turistică care contribuie la dezvoltarea turismului intern şi receptor

60.

Organizarea evenimentelor destinate premierii agenţilor economici din domeniul turismului

Agenţia Turismului

Anual Trimestrul II, Trimestrul III

2 evenimente organizate anual

În limita bugetului aprobat

61.

Participarea gratis, la expoziţiile internaţionale, în standul Republicii Moldova a agenţilor economici din industria turistică care contribuie la dezvoltarea turismului intern şi receptor

Agenţia Turismului

Anual

minimum 24 participanţi anual (3 participanţi x 8 expoziţii)

În limita bugetului aprobat

Modernizarea infrastructurii turistice şi amenajarea destinaţiilor turistice

62.

*** Reabilitarea obiectivelor  turistice incluse în Documentul Unic de Program, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 933 din 18 decembrie 2012

Pînă în 2016 se propune reabilitarea a 10 obiective turistice, a 2 zone de agrement, amenajarea unei zone de odihnă şi a 35 popasuri turistice

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Agenţia Turismului

2014 - 2016

10 obiective turistice reabilitate; 2 zone de agrement amenajate; 1 zonă de odihnă amenajată; 35 popasuri turistice amenajate

2014 – 15  200,0 2015 – 16 100,0 2016 – 17 800,0

Fondul de Dezvoltare Regională

Crearea unei Zone turistice-pilot

63.

Crearea unei Zone turistice-pilot cu infrastructură adecvată, care ar servi drept model de dezvoltare turistică

63.1. Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind crearea unei Zone turistice-pilot

Agenţia Turismului, Ministerul Economiei (MIEPO)

Trimestrul III, 2015

Studiu elaborat

100,0

MIEPO

63.2. Elaborarea proiectului Zonei turistice pilot

Agenţia Turismului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Trimestrul IV, 2016

Proiect elaborat

***

Fondul de Dezvoltare Regională

Crearea unui mecanism eficient de colaborare cu APL

64.

Desemnarea persoanelor responsabile de dezvoltarea turismului în cadrul APL de nivelul II

Agenţia Turismului în colaborare cu APL

Trimestrul IV, 2014

32 raioane, 2 municipii şi UTAG,  care au desemnat responsabili de turism

În limita bugetului aprobat

65.

Instruirea responsabililor de dezvoltarea turismului în cadrul APL de nivelul II

Agenţia Turismului în colaborare cu APL

Anual

3 instruiri organizate  anual (pe zone), 35 persoane instruite anual

24,0

Agenţia Turismului în colaborare cu APL

66.

Coordonarea, de către Agenția Turismului, a elaborării şi implementării documentelor de politici locale de dezvoltare a turismului

Agenţia Turismului în colaborare cu APL

2014 - 2016

3 documente de politici elaborate anual în coordonare

În limita bugetului aprobat

Obiectiv general 4. Sporirea nivelului de pregătire a cadrelor de specialitate şi a  calităţii serviciilor turistice Obiective specifice: ·         Ajustarea programelor de pregătire a specialiştilor din ramura turistică la cerinţele pieţei ·         Diversificarea posibilităţilor de perfecţionare a cadrelor ·         Sporirea nivelului de respectare a standardelor de calitate în turism  ·         Contracararea fenomenului activităţii ilicite şi muncii la negru  în turism

Ajustarea programelor de pregătire a specialiştilor din ramura turistică la cerinţele pieţei

67.

Efectuarea unui studiu privind cererea şi oferta de cadre pe piaţa turistică

67.1. Realizarea unui studiu privind cererea şi oferta de cadre pe piaţa turistică

Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei (MIEPO), Agenţia Turismului

Trimestrul III,  2014

Studiu realizat

70,0

În limita bugetului aprobat

67.2. Organizarea unei conferinţe de prezentare a  rezultatelor studiului privind cererea şi oferta de cadre pe piaţa turistică

Agenţia Turismului

Trimestrul IV 2014

Conferinţă organizată

În limita bugetului aprobat

68.

Actualizarea nomenclatorului funcţiilor în domeniul turismului şi descrierea acestora

Agenţia Turismului

Trimestrul III, 2014

Nomenclator modificat şi aprobat prin ordinul Agenţiei Turismului, Număr funcţii descrise

În limita bugetului aprobat

69.

Elaborarea programelor de studii pentru noi specialităţi (ghid de turism, servicii hoteliere) şi  meserii (însoţitor grup turistic)

Ministerul Educaţiei, Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2015

3 programe noi de studii elaborate

În limita bugetului aprobat

70.

Revizuirea curriculum-urilor universitare din domeniul turismului

Agenţia Turismului, Ministerul Educaţiei

Trimestrul IV, 2016

2 curriculum-uri revizuite

În limita bugetului aprobat

Diversificarea posibilităţilor de perfecţionare a cadrelor

71.

Organizarea  de seminare, conferinţe, mese rotunde tematice, schimb de experienţă în domeniu

Ministerul Educaţiei (Şcoala Superioară de Turism din cadrul ASEM), Agenţia Turismului

2014 - 2016

4 acţiuni anual, 100 persoane instruite anual

În limita bugetului aprobat

72.

Stagierea peste hotare, pînă în 2016, a 6 specialişti din domeniul turismului

Agenţia Turismului

2014 – 2016

6 persoane specializate (anual – 2)

În limita bugetului aprobat

73.

Invitarea, de peste hotare, a  specialiştilor IT din turism, pentru instruire şi transfer de noi tehnologii în prestarea serviciilor turistice

Agenţia Turismului

2014 – 2016

anual – 2 specialişti invitaţi, 20 persoane instruite

12.0 anual

În limita bugetului aprobat

Sporirea nivelului de respectare a standardelor de calitate în turism

74.

Intensificarea procesului de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi servire a mesei

74.1. Evidenţa tuturor structurilor de cazare şi identificarea structurilor de cazare  şi servire a mesei neclasificate sau autoclasificate

Agenţia Turismului

Trimestrul I, 2014

Lista elaborată a tuturor structurilor de cazare, Număr structuri clasificate / neclasificate / autoclasificate

În limita bugetului aprobat

74.2. Clasificarea anuală a minimum 10 structuri noi de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi servire a mesei

Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2016

Anual clasificate 10  structuri noi de primire turistică

În limita bugetului aprobat

74.3. Efectuarea anuală a minimum 10 controale privind respectarea cerinţelor de clasificare

Agenţia Turismului

Anual

10 controale efectuate anual Număr recomandări elaborate

În limita bugetului aprobat

75.

Verificarea nivelului de calitate a serviciilor turistice prestate de către agenţii pieţei turistice

Efectuarea anuală a minimum  20 de controale cu privire la activitatea agenţilor pieţei turistice

Agenţia Turismului

Anual

20 controale efectuate  anual

În limita bugetului aprobat

Contracararea fenomenului activităţii ilicite şi muncii la negru  în turism

76.

Încheierea unor acorduri de colaborare între Agenţia Turismului şi Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei privind combaterea activităţii ilicite în turism

Agenţia Turismului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Trimestrul III, 2014

3 acorduri  încheiate

În limita bugetului aprobat

77.

Crearea Grupurilor de lucru tematice din reprezentanţi ai Agenţiei Turismului şi alte autorităţi ale  APC şi elaborarea Planurilor de acţiuni privind combaterea activităţii ilicite şi muncii la negru în turism

Agenţia Turismului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor ( Inspectoratul Fiscal Principal de Stat), Ministerul Economiei (Camera de Licenţiere), Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (Inspecţia Muncii),  Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor

Trimestrul III, 2014 (grupuri de lucru); 2014 – 2016 (implementare Planuri de acţiuni)

3 grupuri de lucru create, 3 Planuri de acţiuni elaborate şi implementate

În limita bugetului aprobat

Obiectiv general 5. Modernizarea tehnologică a industriei turistice prin utilizarea tehnologiilor informaţionale Obiective specifice: ·         Crearea şi implementarea mecanismului de evidenţă, în format electronic, a potenţialului turistic al ţării ·         Crearea şi implementarea mecanismului de raportare în format electronic ·         Crearea şi implementarea mecanismului de prestare servicii în format electronic ·         Diversificarea instrumentelor de promovare turistică în format electronic

Crearea şi implementarea mecanismului de evidenţă, în format electronic, a potenţialului turistic al ţării

78.

Elaborarea şi implementarea SIA “Registrul turismului”

78.1. Elaborarea şi aprobarea Conceptului SIA “Registrul turismului”

Agenţia Turismului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Centrul de Guvernare Electronică

Trimestrul II, 2014

Concept elaborat şi aprobat prin Hotărîre de Guvern

50,0

În limita bugetului aprobat

78.2. Elaborarea SIA “Registrul turismului” în baza platformei elaborate de Centrul de Guvernare Electronică

Agenţia Turismului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Centrul de Guvernare Electronică

Trimestrul I, 2015

SIA elaborat

2014 – 50,0 2015 – 100,0

În limita bugetului aprobat

78.3. Implementarea SIA “Registrul turismului”

Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2016

SIA implementat

În limita bugetului aprobat

79.

Elaborarea şi implementarea SIA „Harta digitală a potenţialului turistic al Republicii Moldova”

Elaborarea şi aprobarea Conceptului SIA „Harta digitală a potenţialului turistic al Republicii Moldova”

Agenţia Turismului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Centrul de Guvernare Electronică

Trimestrul IV, 2016

Concept elaborat şi aprobat prin Hotărîre de Guvern

2016 – 50,0

În limita bugetului aprobat

Crearea şi implementarea mecanismului de raportare în format electronic

80.

Încheierea Acordului cu CGE privind migrarea pe platforma “M-Cloud”

Agenţia Turismului, Centrul de Guvernare Electronică

Trimestrul II, 2014

Acord încheiat

În limita bugetului aprobat

81.

Elaborarea formularelor de raportare electronică

81.1. Elaborarea şi aprobarea modelului formularelor electronice  1-TUR şi 1-B-SC

Agenţia Turismului, Biroul Naţional de Statistică

Trimestrul IV, 2015

Model elaborat şi aprobat prin ordinul BNS

În limita bugetului aprobat

81.2. Elaborarea şi aprobarea modelului formularului electronic “Darea de seamă privind utilizarea voucherelor turistice”

Agenţia Turismului, Biroul Naţional de Statistică

Trimestrul I, 2016

Model elaborat şi aprobat prin ordinul AT

În limita bugetului aprobat

82.

Încheierea acordului de colaborare dintre Agenţia  Turismului, Î.S. „Registru” şi Poliţia de Frontieră pentru conectarea Agenţiei Turismului la SIA privind circulaţia la frontiera de stat

Agenţia Turismului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Interne

Trimestrul III, 2014

Acord încheiat, Conectare realizată

În limita bugetului aprobat

83.

Conectarea Agenţiei Turismului la SIA “E-raportare”

Agenţia Turismului, Biroul Naţional de Statistică

Trimestrul IV, 2016

Conectare efectuată

În limita bugetului aprobat

Trecerea treptată la  prestarea, în format electronic, a serviciilor turistice

84.

Plasarea serviciului de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei pe Portalul Serviciilor Publice www.servicii.gov.md

84.1. Elaborarea Conceptului serviciului de clasificare în format e-serviciu, în conformitate cu principiul Ghişeului Unic.

Agenţia Turismului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor Centrul de Guvernare Electronică

Trimestrul IV, 2015

Concept elaborat

În limita bugetului aprobat

84.2. Lansarea serviciului de clasificare în format electronic pe portalul www.servicii.gov.md

Agenţia Turismului, Centrul de Guvernare Electronică

Trimestrul IV, 2016

Serviciu lansat

85.

Utilizarea treptată a voucherului electronic

Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2016

5 agenţi economici care implementează voucherul electronic

În limita bugetului aprobat

86.

Stimularea utilizării TIC în prestarea serviciilor turistice  de către agenţii economici (vînzări/rezervări on-line bilete, transport, cazare, pachete turistice, etc.)

86.1. Organizarea anuală a concursului între agenţi economici din domeniul turismului  “Cel mai reprezentativ Site”

Agenţia Turismului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Trimestrul II, anual

Concurs organizat, Număr participanţi la concurs, Număr premianţi

15,0

În limita bugetului aprobat

86.2. Organizarea concursului între agenţi economici din domeniul turismului “Cel mai mare volum de vînzări on-line”

Agenţia Turismului

Trimestrul II, anual

Concurs organizat, Număr participanţi la concurs, Număr premianţi

15,0

În limita bugetului aprobat

Diversificarea instrumentelor de promovare turistică în format electronic

87.

Elaborarea şi lansarea site-ului web de promovare turistică a Republicii Moldova

Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2014

Site elaborat şi lansat

20,0

În limita bugetului aprobat

88.

Elaborarea şi implementarea aplicaţiilor electronice de orientare şi promovare turistică

Agenţia Turismului

Trimestrul IV, 2015

10 aplicaţii elaborate şi implementate

2014 – 77,1 2015 – 228,1

În limita bugetului aprobat

Notă.

*Costurile acţiunilor din rubrica „ costuri” notate cu 1 asterisc sunt incluse în suma generală din poziţia 23, Elaborarea, editarea şi difuzarea materialelor promoţionale.

**Costurile acţiunilor din rubrica „ costuri” notate cu 2 asteriscuri sunt incluse în suma generală din poziţia 27, Cerificarea rutelor  turistice.

***Costurile acţiunilor din rubrica „ costuri” notate cu 3 asteriscuri  sunt incluse în suma generală din poziţia 61, Reabilitarea obiectivelor  turistice incluse în Documentul Unic de Program, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 933 din 18 decembrie 2012, cu finanţare din Fondul de Dezvoltare Regională. 

Vă mulțumesc anticipat!